Suedia vrea să construiască un „aspirator” din carbon în mijlocul Stockholmului

Elena Cristian |
Data actualizării: | Data publicării:
Stockholm
Stockholm

Suedezii se numără printre primele țări ale lumii care au elaborat și implementat proiecte-pilot de captare a carbonului emis de întreprinderile industriale. Tehnologia, nouă și consumatoare de energie, este controversată. Dar Suedia dorește să participe la crearea unei piețe de emisii negative.

Un colos impunător de culoare arămie, clădirea centralei termoelectrice Exergi se află în inima orașului Stockholm, într-un cartier plin de viață, nu departe de o școală și un cămin de bătrâni. Vechea centrală pe cărbune, care asigura energie electrică și termoficare pentru tot centru al capitalei, a fost înlocuită în 2016 cu o fabrică care arde doar biomasă, reziduuri lemnoase. Suficient pentru a produce 135 MW de energie electrică și 330 MW de termoficare.

„Prin închiderea centralei pe cărbune am redus emisiile de C02 cu 400.000 de tone pe an”, spune Fabian Levhin, director de cercetare și dezvoltare la Exergi. Zgomotoasă, turbina furnizează suficientă energie electrică pentru a alimenta echivalentul a 40.000 Tesla pe zi.

O nouă afacere bănoasă

O nouă provocare pentru Exergi: captarea emisiilor de CO2 recuperând, totodată, căldura. Un proiect virtuos deoarece gazele cu efect de seră produse de biomasă („verzi” în comparație cu energia fosilă), odată captate și îngropate, pot fi considerate emisii negative. S-ar deschide, astfel, o nouă piață care - prin vânzarea de emisii negative către situri încă poluante - va face posibilă trecerea către neutralitatea carbonului.

Provocarea este enormă pentru o tehnologie nouă, costisitoare și deja controversată, deoarece este consumatoare de energie și prost reglementată. Unele ONG-uri de mediu văd acest lucru ca pe o iluzie, în condițiile în care prioritate ar trebui să fie, potrivit acestora, reducerea imediată emisiilor de CO2.

Exergi a pus la punct un proiect pilot (Bio-Energy Carbon Capture and Storage sau BECCS) care a atras atenția întregii Europe. Au venit să vadă cu ochii lor despre ce este vorba însăși șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, dar și regele Suediei. O sută optzeci de milioane de euro au fost alocați din fondul de inovare al Uniunii Europene pentru a trece la următoarea fază: construcția unei centrale de captare a CO2 care va fi finalizată în 2027.

„Aspirator cu carbon”

„Vrem să construim un aspirator de carbon, la fel ca un aspirator de praf”, explică Fabian Levhin. CO2 este captat din centrala termica si electrica si tratat cu dioxid de carbon pentru a fi comprimat la 7 bari. Acesta este apoi transformat într-un fluid care va fi transportat cu barca pentru a fi îngropat în roca de granit poroasă la o adâncime de 3.000 de metri. Norvegia, Danemarca și Islanda sunt primele care oferă aceste locuri îngropate.

„Dacă dezvoltăm acest tip de unități și construim 600 în întreaga lume până în 2050, vom putea vinde echivalentul a 520 de milioane de tone de emisii negative”, a calculat  directorul de cercetare și dezvoltare. O producție utilă pentru a contrabalansa o parte din emisiile de C02 încă produse de combustibilii fosili și care va da naștere unei „piațe voluntare a carbonului” de unde pot fi achiziționate emisii negative.

Licitații

Suedia va investi 36 de miliarde de coroane suedeze pentru a crea un stoc de emisii negative care va fi apoi vândut la licitație. Obiective ambițioase, cu ideea de a crea un nou model de afaceri.

În 2030, nu ar trebui să mai vedem fum din coșurile fabricilor noastre din Suedia, deoarece captarea CO2 ar trebui să aducă bani. Unele emisii „verzi” vor fi exportate în Norvegia și, prin urmare, vor produce emisii negative. Altele vor fi folosite pentru a se combina cu hidrogenul pentru a produce e-combustibili precum metanolul”, spune Svante Axelsson, coordonatorul național al guvernului suedez pentru programul Suedia fără fosile.

„Vrem să revenim la concentrațiile din 1985 în ceea ce privește emisiile de CO2 în atmosferă. Dacă urmărim doar zero net, nu vom rezolva problema. Trebuie să folosim aceste emisii negative pentru a produce un efect negativ asupra planetei, nu un efect neutru”, spune Svante Axelsson.

De aproximativ douăzeci de ani, producătorii suedezi și-au dorit să fie în fruntea tranziției ecologice, conduși de implementarea unei taxe pe carbon care s-a dovedit a fi o strategie profitabilă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9756
Diferența -0.0009
Zi precendentă 4.9765
USD
Azi 4.5772
Diferența -0.0188
Zi precendentă 4.596
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 17-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9756 RON
USD flag1 USD = 4.5772 RON
GBP flag1 GBP = 5.7994 RON
CHF flag1 CHF = 5.0733 RON
AUD flag1 AUD = 3.0569 RON
DKK flag1 DKK = 0.6669 RON
CAD flag1 CAD = 3.3593 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0296 RON
NOK flag1 NOK = 0.4279 RON
SEK flag1 SEK = 0.4285 RON
XAU flag1 XAU = 351.0005 RON
Monede Crypto
1 BTC = 299943.09RON
1 ETH = 13504.07RON
1 LTC = 376.15RON
1 XRP = 2.37RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.07%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17190.17 -0.59%
BET-BK 3149.62 -0.60%
BET-FI 58836.00 -1.75%
BET-NG 1225.72 0.02%
BET-TR 36347.10 0.20%
BET-TRN 35452.75 0.13%
BET-XT 1460.38 -0.54%
BET-XT-TR 3048.17 0.26%
BET-XT-TRN 2978.54 0.19%
BETAeRO 1034.62 0.13%
BETPlus 2538.86 -0.47%
RTL 37725.27 -0.61%

Opinii

Prof. Mircea Coșea

Mircea Coșea: BNR a ajuns un alergător singur de cursă lungă

Banca Națională a României a transmis luni, 13...

Parc industrial / FOTO: Freepik

Șanse bune pentru România. Parcurile industriale, o miză de 10 miliarde de euro

România are toate șansele să devină un...

Bogdan Chirieac

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel