Serbia își aduce tot aurul acasă! Ce o face să renunțe la Elveția și SUA?

Această mutare ar transforma Serbia în prima ţară din Europa de Est care nu mai păstrează niciun gram de aur în străinătate, potrivit unei analize Bloomberg.

Rezervele de aur: simbol al suveranității financiare

La data de 16 iulie 2025, Serbia deținea 50,05 tone de aur, cu o valoare estimată la 4,7 miliarde de euro. Metalul prețios reprezintă 17,2% din totalul rezervelor valutare ale țării. De-a lungul ultimilor ani, banca centrală a Belgradului s-a remarcat ca unul dintre cei mai activi cumpărători de aur din Europa. În 2024, Serbia a adăugat 3,2 tone la rezervele existente, iar în prima jumătate a acestui an a mai achiziționat 2,3 tone.

Măsura repatrierii integrale este percepută ca o întărire a controlului suveran asupra activelor strategice, într-un context geopolitic instabil. Aurul, spre deosebire de alte forme de rezerve, are avantajul de a fi un activ fizic lichid, neafectat direct de sancțiuni, embargouri sau înghețarea conturilor internaționale.

Tendință regională: tot mai multe țări se întorc la aurul de acasă

Pe fondul escaladării tensiunilor globale, tot mai multe bănci centrale se îndreaptă către aur ca formă de asigurare împotriva riscurilor sistemice. Exemplul cel mai recent a fost cel al Poloniei, care în 2024 a fost liderul achizițiilor de aur la nivel mondial, cu 89,5 tone adăugate rezervelor sale, depășind chiar și Turcia sau India.

În contextul în care activele financiare pot deveni vulnerabile în fața unor sancțiuni internaționale sau a volatilității piețelor globale, aurul capătă din nou un rol strategic. Pentru Serbia, care nu este membră a Uniunii Europene și are relații tensionate cu unele state occidentale, această decizie poate reflecta și un calcul de ordin geopolitic, nu doar financiar.

Cine deține cel mai mult aur?

Statele Unite rămân lider mondial la acest capitol, cu 8.133 de tone de aur în rezerve, urmate de Germania, Italia, Franţa, Rusia şi China. Serbia, deși departe de aceste cifre, își consolidează treptat poziția în Europa Centrală și de Sud-Est prin această politică prudentă de diversificare a rezervelor și de întărire a controlului asupra lor.

Concluzie: aurul revine în centrul strategiilor de siguranță economică

Decizia Serbiei de a-și repatria întreaga rezervă de aur este simbolică și practică în același timp: simbolică pentru că semnalează o viziune asupra suveranității economice, practică pentru că reflectă o încredere redusă în stabilitatea internațională. Este, totodată, un semnal că băncile centrale din regiune ar putea reconsidera modul în care își gestionează activele strategice în fața crizelor globale recurente.