O echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge și una din Austria au găsit o nouă modalitate de a produce tetrataenit, un posibil înlocuitor pentru magneții din pământuri rare, potrivit unui document de cercetare al universității. Dacă procesul de fabricație se dovedește a fi fezabil din punct de vedere comercial, acesta ar putea slăbi dominația Chinei pe piața pământurilor rare, care controlează peste 80% din oferta globală.

La începutul acestui an, președintele american Joe Biden a susținut eforturile de creștere a producției de materiale esențiale, în timp ce reprezentanții Uniunii Europene a declarat luna aceasta că blocul comunitar ar trebui să diversifice lanțurile de aprovizionare, inclusiv pentru metalele din pământuri rare care să provină din afara Chinei. În 2019, națiunea asiatică a avertizat că ar putea reduce exporturile pentru a riposta în războiul său comercial cu Washingtonul.

Cercetătorii au descoperit că ar putea fi posibilă producerea la scară largă a tetrataenitului, un aliaj de fier și nichel, prin adăugarea de fosfor, au constatat cercetătorii. Anterior, fabricarea tetrataenitului - ale cărui proprietăți magnetice se apropie de cele ale magneților din pământuri rare - în laborator se baza pe metode nepractice, au spus ei.

Cercetătorii speră să colaboreze cu marii producători de magneți pentru a determina dacă tetrataenitul ar putea fi potrivit pentru magneți de înaltă performanță. 

"Zăcăminte de pământuri rare există și în alte părți, dar operațiunile miniere sunt extrem de perturbatoare: trebuie să extragi o cantitate uriașă de material pentru a obține un volum mic de pământuri rare", a declarat în lucrare Lindsay Greer de la Departamentul de Știința Materialelor și Metalurgiei de la Cambridge, care a condus cercetarea. "Între impactul asupra mediului și dependența mare de China, a existat o căutare urgentă de materiale alternative care să nu necesite pământuri rare".

Citește și:

Groenlanda. De ce vrea China să cumpere insula dorită de SUA

Americanii nu sunt singurii care vor să cumpere insula Groenlanda. China și-a exprimat, de asemenea, dorința de a pune stăpânire pe acest teritoriu danez. Și într-un caz și în celălalt, motivele sunt de natură geostrategică.

Lasând la o parte aspectul militar, SUA dispunând deja de o astfel de bază, valoarea strategică este legată de deschiderea de noi căi de navigație în Atlanticul de Nord odată cu topirea calotelor glaciare polare. Trasee comerciale ce vor reduce considerabil timpul parcurs de navele încărcate cu mărfuri și care, acum, trebuie să treacă prin canalele Panama și Seuz pentru a face înconjurul lumii.

În plus, vastele resurse naturale, în special cărbune, zinc, cupru, minereu de fier și metale rare reprezintă un motiv bun pentru a dori Groenlanda din punct de vedere economic. Au existat două expediții de evaluare, dar cantitatea reală a acestor resurse nu rămâne necunoscută.

În ceea ce privește China, deja angajată într-un război comercial cu Statele Unite, interesul pentru Groenlanda are legătură cu cu dorința Beijingului de a dezvolta un ”Drum polar al mătăsii” - o cale maritimă comercială capabilă să amplifice capacitatea de export și import a marelui stat asiatic. Printre altele, China s-a oferit deja, în 2018, să construiască noi aeroporturi și instalații miniere în Groenlada, dar lucrurile nu au avansat, deocamdată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.