România își păstrează ratingul suveran în categoria recomandată investițiilor, după ce agenția Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat ratingul la BBB-/A-3. Perspectiva rămâne însă negativă, iar raportul agenției indică riscuri importante pentru consolidarea fiscală.
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că decizia S&P oferă României un răgaz, dar nu reprezintă un motiv de relaxare.
"Este o gură de oxigen într-o mare de probleme cu care se confruntă România. Este un cartonaș galben pe care investitorii ni-l arată și care trebuie tradus printr-un răgaz pe care, încă o dată, agențiile de rating ni-l dau pentru a ne rezolva problemele legate de administrarea acestei țări", a precizat Negrescu, sâmbătă, pentru AGERPRES.
Consultantul economic susține că principala problemă nu ține, în acest moment, de situația financiară a României, ci de lipsa unor decizii și a unui program guvernamental clar.
"Nu se pune problema financiară în acest moment. Marea problemă a României în momentul de față o reprezintă lipsa decizională, absența unui program de guvernare, a unei echipe guvernamentale care să confirme într-un fel sau altul parcursul pe care noi ni l-am asumat în fața investitorilor, cei care împrumută România cu echivalentul a 1 miliard de euro pe săptămână", a afirmat economistul.
El a atras atenția că menținerea ratingului investițional trebuie privită ca o perioadă în care autoritățile trebuie să ia măsuri concrete.
"De aceea este absolut esențial să se trezească clasa politică și în acest al 13-lea ceas, să înțeleagă că această confirmare a ratingului investițional nu este un moment în care să deschidem șampania, ci să ne punem pe muncă, să creionăm un program de guvernare și să luăm măsurile de restructurare necesare pentru a ne asuma trei lucruri esențiale", a spus Adrian Negrescu.
Potrivit consultantului economic, România trebuie să urmărească trei direcții principale: reducerea deficitului bugetar, diminuarea cheltuielilor publice și atragerea fondurilor europene disponibile.
"Cele trei lucruri esențiale sunt: reducerea deficitului bugetar, așa cum am convenit în acordul cu Comisia Europeană, doi - reducerea cheltuielilor publice și a datoriei statului, care crește de la o zi la alta, și trei - atragerea celor peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene, fonduri de coeziune pe care noi le avem la dispoziție până anul viitor", a subliniat Negrescu.
"Sunt fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, 31 de miliarde de euro din care noi până acum n-am reușit performanța decât a lua 10 miliarde de euro", a adăugat acesta.
S&P a reconfirmat vineri seara ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. România rămâne astfel în categoria recomandată investițiilor.
Agenția a semnalat însă riscuri legate de implementarea consolidării fiscale. S&P a arătat și că prelungirea procesului de formare a guvernului poate îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.
Ratingul BBB- se află la limita inferioară a categoriei investment grade. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar plasa România în categoria speculativă, asociată în mod uzual cu termenul "junk".
Adrian Negrescu atrage atenția că intervalul până la următoarea evaluare este scurt.
"Acest cartonaș galben pe care ni-l dă S&P este valabil doar până în primăvară. Să nu uităm că din luna februarie agențiile vor veni din nou la București, iar dacă noi nu vom avea la acel moment un program de guvernare coerent, termene și ținte clare, cu măsuri de restructurare a cheltuielilor publice și de optimizarea încasărilor din economie, mi-e teamă că ideea de 'junk' va deveni realitate", a adăugat Adrian Negrescu.
În raportul publicat vineri seara, S&P a arătat că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică.
Unul dintre scenariile menționate de agenție vizează dificultățile de pe piața energiei. Acestea ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu și ar putea avea efecte asupra creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor bugetare.
În același timp, S&P indică și un scenariu în care perspectiva României ar putea reveni la stabilă. Acesta ar presupune reducerea deficitelor externe și fiscale, oprirea deteriorării bilanțurilor guvernamentale și externe și existența unui plan politic credibil pe termen mediu.
Potrivit agenției, un astfel de scenariu ar putea avea la bază un consens politic amplu și o redresare a creșterii economice.
