Elena Cristian: O companie românească mai "bătrână" cu jumătate de secol decât România mare ar putea spune multe despre istoria economiei țării noastre. Care au fost cele mai bune perioade din istoria companiei? Dar cele mai rele?

Alina Magdău: Cele mai bune perioade din istoria societății 

1992 - Decembrie 1989 este momentul istoric ambivalent al României, reprezentând apusul unei epoci, prin căderea regimului comunist, cât și deschiderea către Europa prin instaurarea democrației. În perioada imediat următoare evenimentelor din 21 decembrie 1989 apar o serie de reglementări legale și guvernamentale a căror menire este crearea unui sistem descentralizat, alinierea economiei naționale și transformarea ei într-o economie de piață. 

În acest context economico-politic, sectorul feroviar devine o ramură strategică a economiei naționale, urmând a fi organizat ca o regie autonomă.

La data de 15 februarie 1992, în baza prevederilor HG nr.77/1992,  I.M.M.R Simeria devine SC DE REPARAT MATERIAL RULANT "REVA" S.A, societate comercială pe acțiuni cu capital majoritar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, cu mențiunea expresă că toți angajații să își păstreze toate drepturile specifice salariaților S.N.C.F.R. Totodată, din acest moment REVA a fost listată pe Bursa de Valori București. În prezent, societatea este listată pe ATS BVB.

2001 - Privatizarea și intrarea în Grupul GRAMPET a marcat începutul unei perioade de creștere și investiții în modernizare și dezvoltare de noi tehnologii. Astfel, printr-un program investițional constant, dotările tehnice și standardele de calitate s-au aliniat la normele europene, iar Reva Simeria a obținut noi certificări și autorizări, în baza cărora s-au încheiat noi contracte. Astăzi suntem principalul reparator din Europa Centrală şi de Est. 

Printre cele mai rele 

În 1944, aviaţia anglo-americană a bombardat Atelierul, provocând pagube materiale importante. Au fost distruse o mare parte din hala de locomotive, instalaţiile şi clădirile magaziei, partea de nord a clădirii atelierelor, hala de vagoane construită în 1937, rotăria-arcurăria.

În acest context, Atelierele CFR Simeria au fost un punct de reper și de sprijin atât la nivel local, cât și la nivel național pe perioada războiului, când lucrările de reparație nu au fost oprite nici măcar pentru o ora.

E. C. Cum sunt ultimii trei ani, pentru Reva Simeria? S-a produs o schimbare a pieței?

A. M. Din momentul în care Reva Simeria s-a alăturat Grupului Grampet s-au realizat investiții de aproximativ 16 milioane de euro, dintre care aș aminti: stații de sablare și vopsire vagoane, boghiuri, roți, table și profile; strunguri carusel, strunguri paralele de reprofilat, toate având comandă numerică; mașini de debitare cu plasmă, mașini de roluit si îndoit tablă; ștand pentru probe și verificări a instalației de frână și a distribuitoarelor de aer cu diagramă pe PC; presa pentru roți cu diagramă pe PC; poduri rulante cu comandă de la sol. Printre cele mai recente investiții se numară si linia de formare-turnare pe bază de amestec cu rășini și întăritori de tip OMEGA.

Cifra de afaceri inregistrată de Reva a avut un trend ascendant in ultimii 3 ani, putem afirma că în anul 2018 am înregistrat o creștere de 21,14% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare  a diversificării activității, prin realizarea de modernizări de vagoane, a creșterii venituriilor obținute din turnarea de piese din fontă și oțel, dar nu în ultimul rând și datorită menținerii unor relații de colaborare extrem de bune cu partenerii noștri.

E. C. În ce măsură vă bazați pe contractele din România și ce procent reprezintă contractele externe?

A. M. Ca volum, clienţii din alte ţări reprezintă aproximativ 30% din numărul de vagoane reparate. 

Un sfert este acoperit de repararea vagoanelor din Grupul GRAMPET – Grup Feroviar Român. 

Ca cifră de afaceri, piaţa locală are o contribuţie mai mare, având în vedere gradul de uzură al vagoanelor românești, ce implică un consum corespunzător de materiale. 

E. C. Poate o companie românească să cucerească piața internațională, în reparațiile materialului rulant?

A. M. Fără îndoială, succesul pe piața internațioală a fost examenul nostru de maturitate. De aproape 20 de ani demonstrăm că se poate, atâta timp cât îți înțelegi clienții, anticipezi oportunități și tendințe, investești în inovație și în oameni, recompensezi performanța și nu renunți ușor. 

Astăzi, Reva Simeria este primul reparator român certificat în mai multe state din Europa. În ultimii ani, am derulat investiţii de aproape 16 milioane de euro în echipamente de ultimă generaţie, dezvoltarea de noi servicii, pregătirea profesională a angajaților.

E. C.  De unde v-ați luat, în ultimii ani, specialiștii și cum reușiți să-i mențineți în companie?

A. M. Reva Simeria este unul dintre principalii angajatori din zonă, cu aproape 600 de angajaţi, muncitori calificați, specialiști de înaltă performanță și competență cu o bună pregătire fundamentală în domeniul feroviar. 

Punctul de plecare este tradiţia noastră de 150 de ani și echipa centrală, formată din oameni cu experienţă şi senioritate la Reva. 

Avem şi angajați tineri care vin direct de pe băncile școlii și derulăm permanent campanii de promovare și recrutare în rândul tinerelor generații. Astfel, avem un parteneriat cu un liceu de profil tehnic din oraș, prin care elevii pot efecta stagii de practică în atelierele companiei. 

De asemenea, compania a derulat şi programe de ucenicie în cadrul cărora a angajat şi calificat tineri proveniţi din centre de plasament.

Îi pregătim pe noii veniţi prin programe de calificare și mentorat, ajutându-i astfel să își construiască o meserie, un viitor în România. 

E. C. Cât de greu sunt de găsit astăzi oameni capabili să mențină compania într-o poziție bună pe piață?

A. M. Piaţa muncii este tot mai competitivă în ultimii ani şi, din păcate, tot mai mulți tineri se reorientează după terminarea școlii sau pleacă în străinătate. 

Investiţiile ne-au ajutat să automatizăm şi să eficientizăm o parte importantă din activitatea companiei, dar rămân foarte multe arii în care forța de lucru este esențială. 

Încercăm să dezvoltăm o cultură organizațională bazată pe învățare, mentorat și comunicare între generații, îmbinând entuziasmul și creativitatea tinerilor cu experiența și răbdarea seniorilor din echipă. 

E. C. Vă temeți de concurență? Ce atuuri aveți, în acest moment?

A. M. Reva este principalul reparator privat de vagoane de marfă din România, atât din punctul de vedere al cotei de piaţă, dar şi al dotărilor şi calităţii serviciilor pe care le oferă. Ca societate, am crescut odată cu această industrie.

Suntem singura companie din ţară care deţine capacitatea de a repara toate tipurile de vagoane de marfă. În acelaşi timp, suntem singura societate românească autorizată de organismele europene care oferă servicii de profil feroviar, revizii şi reparaţii vagoane şi subansamble, conform prescripţiilor germane VPI şi normelor franceze ITM ale SNCF. În plus, executăm modernizări şi construcţii de vagoane de marfă.

Concurența este de dorit și este importantă, pentru că ne provoacă să ne depășim în permanență propriile limite și ridică standardele industriei românești de profil per ansamblu. 

E. C.  Ce ar trebui să se schimbe în economia României, pentru a vă ajuta?

A. M. Se impune o strategie naţională şi pe termen lung pentru modernizarea și întreținerea reţelei de cale ferată și dezvoltarea industriei de transport feroviar.

Transportul pe calea ferată rămâne unul dintre cele mai eficiente și mai puțin nocive pentru mediul înconjurător.

Faţă de momentul ’89, infrastructura dedicată transportului de marfă din România s-a diminuat aproape la o treime, ceea ce face ca numărul de vagoane să fie şi el mult mai mic. 

Totodată, ar fi binevenite facilităţi guvernamentale pentru încurajarea activităţii de cercetare şi dezvoltare în domeniu. 

Nu în ultimul rând, o mai bună colaborare cu autoritățile și cu mediul academic pentru încurajarea tinerilor să urmeze o carieră în industria căilor ferate și – foarte important - să aibă acces la programe educaționale relevante în acest sens și aliniate cerințelor pieței.

E. C.  Care este cel mai frumos scenariu pe care l-ați luat în calcul, pentru a avea succes în următorii cinci ani?

A. M. Cel mai frumos scenariu ar avea ca punct culminat revigorarea pieței muncii din România, prin programe coerente de formare profesionala pentru meseriile cheie din industria reparatoare și constructoare de material rulant: strungar, frezor, sudor. Mi-aș dori să se înțeleagă că înainte de a fi “furată”, meseria se învață. 

Avem nevoie de acest “suflu nou“ deoarece suntem la un moment de răscruce, în această perioadă având loc schimbul de generații ce trebuie gestionat cât mai bine cu putință. După cum am mai precizat anterior. noi susținem această schimbare prin programe interne, în cadrul companiei, însă e greu și neschimbându-se nimic, va fi tot mai greu.

E. C. Care ar fi cel mai rău scenariu?

A. M. Accentuarea crizei forței de muncă poate fi contracarată doar până la un punct de automatizare și robotizare. Fără oamenii competenți nu putem onora contracte și nu ne putem extinde activitatea. Cel mai rău scenariu ia în calcul epuizarea forței de muncă, de aceea o mare parte din eforturile noastre de management sunt direcționate către întreținerea resursei umane. 

E. C.  În viitor aveți în plan o extindere a activității?

A. M. Avem 150 de ani și nu dorim să ne oprim curând, iar asta se poate realiza doar prin proiecte noi, care să ne conducă spre următoarea etapă a companiei. Astfel ne propunem să pornim asimilarea în fabricație si a altor tipuri de vagoane cisternă, altele decât cel pe care îl avem în prezent pe flux, de exemplu vagon cisternă de tip Zacns. În paralel muncim să introducem în fabricației şi vagoane de marfă de tip Eaos şi Eanos, vagoane platformă de tip Rgs şi Rgns.