Banca americană JPMorgan a anunțat marți că a deschis o poziție „long” pe euro în fața leului românesc (EUR/RON), mizând pe o depreciere semnificativă a monedei naționale în contextul incertitudinilor politice apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Victoria euroscepticului George Simion a accentuat temerile privind o posibilă devalorizare a leului și o criză financiară în formare.
Două scenarii de devalorizare: între 5% și 20%
Potrivit unei note adresate clienților, JPMorgan estimează o probabilitate de 50/50 între două scenarii de depreciere a leului: una moderată, de 3–5%, și una severă, de 15–20%, în funcție de evoluțiile politice din perioada următoare.
„Începem o poziție long EUR/RON în piața spot, cu o țintă inițială de creștere de 5% față de nivelurile de dinaintea intervenției,” a declarat Anezka Christovova, analist JPMorgan.
Această mișcare vine după ce leul a pierdut peste 2% într-o singură zi și a trecut, în premieră, de pragul de 5 lei pentru un euro, performând semnificativ mai slab decât celelalte monede din Europa Centrală.
BNR caută soluții, dar piața devine tot mai tensionată
Banca Națională a României a recunoscut marți că se confruntă cu ieșiri semnificative de capital și a precizat că analizează „cea mai bună modalitate de intervenție” pentru a stabiliza piața.
„A avut loc o schimbare importantă în piață. Intrările de capital s-au redus, în timp ce ieșirile au crescut brusc. Pentru a contracara această tendință, trebuie să retragem lichiditate din piață și să creștem ratele de dobândă,” a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
Datele arată că rezervele valutare ale BNR se situau la 62,4 miliarde de euro la finalul lunii aprilie. Totuși, surse din piață vorbesc despre intervenții masive din partea băncii centrale încă de luni — informații care nu au fost confirmate oficial, dar care au contribuit la volatilitatea istorică a pieței valutare.
Piețele de obligațiuni reacționează negativ
Randamentele titlurilor de stat în lei cu scadență la 10 ani au crescut cu 50 de puncte de bază, ajungând la 8%. Mai multe obligațiuni internaționale denominate în dolari — cu maturități în 2044 și 2048 — au coborât sub pragul psihologic de 70 de cenți pe dolar, nivel la care datoriile sunt considerate „distressed”.
România nu a reușit să vândă obligațiuni la o licitație internă de luni, din cauza cererii slabe. Ministerul Finanțelor încearcă din nou joi, dar perspectiva rămâne complicată, în condițiile în care mai mult de jumătate din datoria publică este denominată în valută — cel mai ridicat nivel din Europa Centrală.
Incertitudine politică și risc de retrogradare
După victoria lui George Simion în primul tur și demisia premierului Marcel Ciolacu, România se află într-un vid politic. Un guvern interimar nu poate adopta politici sau emite ordonanțe, în timp ce Comisia Europeană a avertizat deja asupra riscului ca deficitul bugetar al țării — cel mai mare din UE — să depășească 8,7% din PIB în 2025, fără măsuri ferme de corecție fiscală.
Simion, liderul unei formațiuni naționaliste și eurosceptice, este perceput ca un factor de instabilitate. O eventuală victorie în turul al doilea, programat pentru 18 mai, ar putea izola România pe plan internațional și ar afecta relațiile cu NATO, unde țara joacă un rol strategic în susținerea Ucrainei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.