Cu 325 de voturi dintr-un total de 630 de parlamentari, Merz a depășit pragul necesar de 316 voturi, dar victoria sa rămâne umbrită de lipsa de susținere la prima rundă, în care obținuse doar 310 voturi, în ciuda faptului că alianța sa de guvernare controlează 328 de mandate, scrie Bloomberg.

O alegere care a șocat clasa politică germană

Eșecul din primul tur a fost considerat un șoc major, fiind prima dată din 1949 când un cancelar desemnat nu reușește să obțină majoritatea în primul vot din Bundestag. Votul secret a lăsat deschisă întrebarea cine din coaliție l-a trădat pe Merz, alimentând speculațiile privind loialitatea în interiorul noii alianțe formate între conservatorii CDU/CSU și social-democrați.

Marți, după mai multe ore de consultări frenetice cu experți constituționali, Bundestagul a fost reconvocat pentru un nou vot, în care Merz a reușit să obțină majoritatea necesară. El urmează să fie numit oficial de președintele Frank-Walter Steinmeier și apoi să depună jurământul în fața Parlamentului, înainte de o întâlnire de predare-primire cu Olaf Scholz.

O victorie fragilă, într-un climat politic tulbure

Deși învestirea reprezintă o reușită personală — Merz a visat de zeci de ani la această funcție, după ce s-a retras temporar din politică între 2009 și 2021 — debutul său ca șef al guvernului este serios compromis de contextul politic delicat și de lipsa de încredere manifestată chiar din rândul aliaților.

Cu o economie care bate pasul pe loc după doi ani de recesiune, războiul din Ucraina în plină desfășurare și ascensiunea rapidă a formațiunii de extremă dreapta AfD, Merz preia conducerea Germaniei într-un moment de incertitudine profundă. Sprijinul pentru AfD este în creștere, mai ales în estul fost comunist al țării, iar partidul a depășit în unele sondaje blocul CDU/CSU, devenind principala forță de opoziție.

AfD nu a ezitat să profite de moment: co-președinta Alice Weidel a calificat eșecul inițial al lui Merz drept „dovada unei coaliții construite pe o fundație slabă” și a cerut organizarea de noi alegeri.

Miza europeană și marile proiecte interne

În ciuda debutului ezitant, noul guvern Merz are ambiții mari: prima deplasare oficială va avea loc miercuri la Paris, pentru discuții cu Emmanuel Macron, apoi la Varșovia pentru o întâlnire cu premierul polonez Donald Tusk.

În plan intern, noul executiv este pregătit să demareze un vast program de investiții în infrastructură, susținut de un fond de 500 de miliarde de euro aprobat în martie, care va viza drumurile, căile ferate și podurile Germaniei. Totodată, coaliția a modificat restricțiile constituționale privind împrumuturile, permițând alocări mai mari pentru apărare, în contextul în care forțele armate germane au suferit ani de subfinanțare.

Rămâne întrebarea: va putea Merz să guverneze eficient?

În ciuda platformei conservatoare și a promisiunii de a readuce Germania într-un rol proeminent în UE, începutul incert al lui Merz la conducerea executivului pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a implementa rapid reformele economice promise. Mulți analiști avertizează că dacă disensiunile interne persistă, bugetul pentru 2025 ar putea întârzia, iar impulsul fiscal necesar relansării economiei ar putea fi slăbit.

„Trăim vremuri de mari schimbări, de incertitudine profundă. O mare parte din Europa așteaptă ca Germania să joace din nou un rol de lider în succesul proiectului european”, declara Merz luni, la semnarea acordului de coaliție.

Pentru Friedrich Merz, provocările abia încep. Iar legitimitatea sa politică va fi testată zi de zi, într-un mediu politic tensionat și sub privirile critice ale unei societăți polarizate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.