Infrastructura de secol trecut, depășită de tranziția verde
Jumătate dintre liniile electrice din Uniunea Europeană au peste 40 de ani, iar sistemele actuale nu sunt pregătite să gestioneze tranziția rapidă spre energia regenerabilă și digitalizarea consumului. Secretarul general al Eurelectric, Kristina Ruby, spune că blackout-ul din Spania este „un semnal de alarmă” și o dovadă clară a „necesității urgente și inevitabile de modernizare a rețelelor electrice”.
În prezent, producția de energie regenerabilă din UE a crescut spectaculos: de la 34% în 2019 la 47% în 2023, potrivit centrului de reflecție Ember. În același timp, cererea crește accelerat, în special din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice, ceea ce pune o presiune uriașă pe rețelele existente.
Investițiile sunt insuficiente și întârziate
În ciuda dublării investițiilor globale în energia regenerabilă din 2010 încoace, investițiile în rețele au stagnat în jurul a 300 de miliarde de dolari anual. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, această sumă trebuie să se dubleze la peste 600 de miliarde de dolari/an până în 2030 pentru a ține pasul cu nevoile actuale.
La nivel european, Comisia Europeană estimează că sunt necesare între 2.000 și 2.300 de miliarde de dolari în investiții până în 2050 pentru modernizarea și extinderea rețelelor electrice.
În 2023, companiile europene au investit 80 de miliarde de euro în rețele, în creștere față de anii anteriori (50-70 miliarde), însă analiza think tank-ului Bruegel arată că aceste investiții ar trebui să urce la cel puțin 100 de miliarde de euro anual.
Provocări tehnice: lipsa interconectivității și a stocării
Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa conexiunilor între rețelele statelor membre. De exemplu, Spania și Portugalia sunt slab conectate cu restul Europei. Spania are doar 5% conexiuni în afara Peninsulei Iberice, potrivit IREC. Acest lucru face imposibilă importarea de energie în momentele de criză.
Comisia Europeană vrea să crească gradul de interconectivitate la 15% până în 2030, însemnând că fiecare țară trebuie să poată importa cel puțin 15% din consumul propriu de electricitate din statele vecine. În prezent, ținta este de doar 10%.
În plus, sistemele actuale nu pot stoca suficientă energie. Capacitatea de stocare a UE este de doar 10,8 GW și ar putea ajunge la 50 GW până în 2030 – mult sub necesarul de 200 GW, potrivit EASE (Asociația Europeană pentru Stocarea Energiei).
Energie regenerabilă, dar fără backup: riscul unui colaps sistemic
O problemă esențială este lipsa unui mecanism eficient de back-up în rețele. Energia eoliană și solară generează curent continuu, care trebuie convertit în curent alternativ prin invertoare, pentru a putea fi utilizat. Rețelele funcționează la o frecvență stabilă de 50 Hz, iar orice deviere poate duce la deconectarea automată a centralelor sau, în cazuri grave, la blackout total.
Atunci când frecvența scade sub un prag critic și prea multe unități sunt deconectate simultan, sistemul energetic intră în colaps. Fără surse stabile de curent alternativ (precum centralele pe gaze sau nucleare), rețeaua nu poate funcționa în siguranță.
Modernizarea rețelelor, o urgență ignorată
În ciuda accentului pus pe energia curată, infrastructura energetică europeană este în urmă. Proiectele solare și eoliene pot fi construite în câțiva ani, însă modernizarea unei rețele poate dura peste un deceniu și implică costuri colosale. Fără acțiuni rapide și coordonate, riscul unui blackout major planează asupra Europei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.