Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, va demisiona până la 30 iunie din funcția pe care o deține în fruntea instituției de dezvoltare, a anunțat miercuri într-un comunicat.

Americanul în vârstă de 66 de ani, al 13-lea președinte al instituției cu sediul la Washington, a informat miercuri consiliul de administrație cu privire la intenția sa de a se retrage din această funcție, pe care a deținut-o timp de patru ani, se arată în comunicatul Băncii, citat de Le Figaro.

În funcție din aprilie 2019, în urma alegerii administrației Trump, economistul, care fusese numit pentru cinci ani, își scurtează astfel mandatul.

În septembrie anul trecut, el a fost acuzat că este un sceptic în materie de climă, refuzând să facă legătura între producția de combustibili fosili și creșterea temperaturilor. După o întrebare pe această temă, David Malpass a răspuns simplu: "Nu sunt om de știință". O afirmație care l-a obligat să dea înapoi câteva zile mai târziu, într-un interviu televizat.

Citește și:

Reforma Băncii Mondiale va începe în aprilie, anunță Washingtonul

După cum a declarat Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, preconizata reformă trebuie să permită o mobilizare mai eficientă a fondurilor.

Reforma Băncii Mondiale, care ar trebui să facă posibilă o mai bună satisfacere a nevoilor de finanțare ale țărilor în curs de dezvoltare, ar trebui să demareze în luna aprilie, a anunțat Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen.

„Prima fază de implementare a planului de reformă ar trebui să înceapă odată cu reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și ale FMI, din aprilie”, a precizat ministrul Economiei și Finanțelor din administrația președintelui Joe Biden, în cadrul unui discurs rostit la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, D.C.

Această schimbare a fost lansată în octombrie, la întrunirile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale, sub impulsul anumitor țări membre, în special Statele Unite. „Suntem concentrați pe schimbarea viziunii instituției, a stimulentelor, a modelului de operare și a capacității financiare”, a detaliat Janet Yellen.

Această reformă ar trebui, într-adevăr, să permită o mobilizare mai eficientă a fondurilor, astfel încât țările sărace și în curs de dezvoltare să poată face față mai bine crizelor generate de inflație, datorii sau chiar schimbările climatice. 

Conducerea Băncii Mondiale și Consiliul Guvernatorilor - forul decizional, care reprezintă cele 189 de țări membre - „au demarat discuții aprofundate privind măsurile ce trebuie luate pentru a extinde spațiul financiar de manevră”, a indicat secretarul Trezoreriei. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News