Alianța OPEC+, condusă de Arabia Saudită și Rusia, a decis sâmbătă, 3 mai 2025, o nouă majorare a producției de petrol cu 411.000 barili pe zi (bz), care se va aplica începând cu 1 iunie, anunțând o accelerare surprinzătoare a strategiei de relaxare a restricțiilor. Decizia vine la o lună după o măsură identică și marchează o schimbare de ton față de politica precaută menținută de cartel în ultimii ani, după șocurile provocate de pandemia de COVID-19.

Măsura a fost anunțată într-o ședință online a celor opt state din cadrul OPEC+ care anterior conveniseră asupra unor „ajustări voluntare adiționale” – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman. Potrivit comunicatului oficial emis de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, decizia este justificată de „fundamentele solide ale pieței” și de „nivelul scăzut al stocurilor globale de petrol”.

Schimbare radicală de ritm

Decizia marchează o abatere clară de la strategia adoptată la începutul lunii aprilie, când OPEC+ anunțase o creștere treptată a producției, cu 137.000 barili pe lună, pe o perioadă de 18 luni. Doar în ultimele două luni, oferta a crescut deja cu 822.000 barili/zi, iar cu această nouă măsură se ajunge la o creștere cumulată de 959.000 bz – adică aproape jumătate din totalul planificat pentru toată perioada.

Această accelerare a fost interpretată de piețe ca un răspuns direct la evoluțiile externe recente, în special decizia administrației Trump de a crește taxele la importuri, decizie care a adus presiuni suplimentare asupra inflației și a prețurilor la energie. Președintele american a cerut OPEC încă din ianuarie să ia măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, într-un efort de a calma creșterile de prețuri din SUA.

Piețele reacționează: scăderi pe linie la cotațiile petrolului

Anunțul a pus presiune imediată pe cotațiile petrolului. Vineri, 2 mai, barilul de Brent – de referință în Europa – a închis la 61,29 dolari, în scădere cu 1,35% față de ziua precedentă. Prețul petrolului WTI (West Texas Intermediate) a coborât la 58,11 dolari, cu un declin de 1,91% în doar o zi și o pierdere săptămânală de aproximativ 8%.

Această evoluție marchează o continuare a tendinței negative din aprilie, când Brent-ul a pierdut peste 15% din valoare, reflectând temerile legate de supraproducție într-un context economic global incert.

Arabia Saudită presează partenerii

Potrivit analiștilor citați de agenția EFE, această nouă politică reflectă voința Arabiei Saudite de a-și consolida poziția de lider în cadrul OPEC+ și de a impune un ritm mai alert al revenirii pe piață, chiar și cu riscul de a accepta venituri mai mici pe termen scurt. În același timp, este un mesaj pentru alți parteneri din alianță, precum Kazahstan sau Irak, să respecte mai strict cotele de producție convenite.

Riadul mizează totodată pe o redresare sezonieră a cererii, odată cu începerea sezonului estival și creșterea consumului global de carburanți. De altfel, următoarea reuniune a miniștrilor energiei din cele opt țări va avea loc pe 1 iunie, când se va decide și nivelul producției pentru luna iulie.

Un nou echilibru între ofertă, cerere și geopolitică

Strategia OPEC+ se dovedește din ce în ce mai dependentă de considerente politice și de presiuni externe, mai ales în contextul noilor politici comerciale agresive adoptate de administrația Trump. Deși fundamentalele pieței indică un nivel relativ scăzut al stocurilor și o cerere în revenire, reacțiile piețelor sugerează o neîncredere în sustenabilitatea acestor creșteri de producție.

Analiștii avertizează că, dacă prețurile continuă să scadă, țările dependente de veniturile din petrol vor fi obligate fie să reducă din nou producția, fie să accepte deficite bugetare semnificative. În același timp, o ofertă mai mare ar putea ajuta țările importatoare să țină inflația sub control, ceea ce ar putea aduce un răgaz politic liderilor occidentali, în special în SUA.

Creșterea accelerată a producției de petrol anunțată de OPEC+ indică o schimbare strategică importantă, dar și o fragilitate a pieței, prinsă între nevoia de stabilitate și presiunea geopolitică. În timp ce consumatorii ar putea beneficia de prețuri mai mici pe termen scurt, rămâne de văzut dacă alianța va reuși să mențină un echilibru între interesele comerciale, politice și economice ale membrilor săi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.