Măsurile de combatere a virusului au generat niveluri record de îndatorare guvernamentală, au afectat piețele muncii și au modificat comportamentul consumatorilor. Inegalitățile sociale s-au adâncit, în timp ce munca remote, plățile digitale și noile obiceiuri de călătorie au rămas constante. Chiar dacă șocul inițial a trecut, moștenirea pandemiei continuă să modeleze economiile și piețele globale.

Datorii, inflație și dobânzi

Pentru a proteja populația și economia, guvernele au contractat împrumuturi masive, ceea ce a dus la o creștere cu 12 puncte procentuale a datoriei publice globale din 2020 până în prezent, cu creșteri mai abrupte în piețele emergente.

Pandemia a declanșat o inflație puternică, care a devenit o preocupare majoră în alegerile din SUA din 2024. Inflația, alimentată de cheltuielile post-lockdown, pachetele de stimulare economică și lipsa forței de muncă și a materiilor prime, a atins cote maxime în 2022.

Pentru a contracara creșterea prețurilor, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor, deși ritmul acestor măsuri a variat de la o țară la alta.

Calificativele de credit suveran, care reflectă capacitatea unui stat de a-și rambursa datoriile, au scăzut în timpul pandemiei, în condițiile în care economiile au fost paralizate și guvernele au acumulat datorii suplimentare. Potrivit Fitch Ratings, scorul global de credit suveran este încă mai mic decât înaintea pandemiei, reflectând dificultăți financiare agravate de inflație și condiții financiare mai stricte.

Pentru economiile emergente mai puțin dezvoltate, ratingurile de credit au rămas la niveluri și mai scăzute, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru împrumuturile internaționale.

Piața muncii și schimbările în turism

Pandemia a dus la pierderea a milioane de locuri de muncă, afectând în special gospodăriile cu venituri reduse și femeile, potrivit Băncii Mondiale.

Pe măsură ce restricțiile au fost ridicate, piața muncii s-a redresat, însă cu o reorientare către sectoare precum ospitalitatea și logistica, ca efect al creșterii livrărilor online.

Rata de participare a femeilor pe piața muncii a scăzut semnificativ în 2020, deoarece acestea erau mai numeroase în domenii grav afectate, precum hotelăria, industria alimentară și manufacturieră, dar și din cauza responsabilităților familiale sporite. Între timp, decalajul de gen în ocuparea forței de muncă a început să se reducă ușor.

Călătoriile și obiceiurile de consum s-au schimbat și ele. Deși oamenii călătoresc și iau masa în oraș la fel de mult ca în 2019, munca remote a redus naveta în marile orașe, precum Londra. Numărul călătoriilor zilnice cu metroul și autobuzul în capitala britanică rămâne cu aproximativ un milion mai mic decât înainte de pandemie.

Industria aviatică a fost printre cele mai afectate, înregistrând pierderi de 175 de miliarde de dolari în 2020, conform Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). Reluarea călătoriilor după campaniile de vaccinare a readus pasagerii în avioane, iar IATA estimează un profit net de 36,6 miliarde de dolari pentru 2025 și un record de 5,2 miliarde de pasageri.

Totuși, prețurile cazărilor au crescut peste rata inflației și rămân mai mari decât în 2019. Cele mai mari creșteri din prima jumătate a anului 2023 față de aceeași perioadă din 2019 au fost în Oceania, urmate de America de Nord, America Latină și Europa, conform datelor Lighthouse Platform.

Pe de altă parte, rata de neocupare a birourilor a atins niveluri record în multe țări, pe fondul muncii remote și al flexibilității sporite. În SUA, zonele centrale de afaceri au înregistrat cele mai mari creșteri ale spațiilor de birouri vacante, un fenomen încă vizibil în prezent.

O lume digitalizată

Izolarea globală a dus la o creștere semnificativă a cumpărăturilor online, trend care s-a stabilizat ulterior. În Europa, vânzările online au crescut alături de investițiile în spații comerciale fizice, retailerii încercând să stimuleze atât comerțul online, cât și cel tradițional. Suprafața spațiilor comerciale a crescut cu aproape 1% între 2022 și 2023 și se estimează o creștere de 2,7% până în 2028, potrivit Euromonitor.

Companiile din sectorul digital și livrări au fost printre marii câștigători ai pandemiei, alături de producătorii de vaccinuri. La cinci ani distanță, unele dintre aceste companii și-au pierdut atractivitatea, în timp ce altele au continuat să se dezvolte, profitând de piețele noi deschise de digitalizare.

Chiar dacă anumite bule speculative s-au spart, iar colapsul bursei cripto FTX a zguduit industria, valoarea Bitcoin a crescut cu 1.233% din decembrie 2019, pe fondul căutării unor alternative la volatilitatea piețelor tradiționale.

Forțați să stea acasă și având mai mulți bani disponibili, oamenii au investit mai mult, iar în decembrie 2020, investitorii de retail reprezentau 27% din tranzacțiile totale de acțiuni din SUA. În această perioadă, TD Ameritrade a fost platforma dominantă, înainte de a fi achiziționată de Charles Schwab pentru 26 de miliarde de dolari.

Un alt jucător major în boom-ul tranzacțiilor de retail din 2021 a fost Robinhood, devenind platforma preferată pentru investițiile în „meme stocks”, acțiuni speculative care au câștigat popularitate pe rețelele sociale.

Concluzie

Pandemia de COVID-19 a transformat economia globală, iar efectele sale se resimt în continuare. De la datorii record și inflație la schimbări în piața muncii și în obiceiurile de consum, impactul pe termen lung al pandemiei conturează o lume diferită față de cea din 2019.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.