Hotărârile asociațiilor de proprietari din clădirile cu risc seismic, prin care aceștia își exprimă acordul privind participarea la programul de consolidare, se vor putea adopta mai ușor decât în prezent. Referitor la primul proiect, acesta va fi, teoretic, o lege care va fi dezbătută la nivelul MF, iar apoi va fi aprobată de Guvern și trimisă Parlamentului. Este vorba despre Directiva europeană 2.523/2022, care trebuie transpusă de statele membre UE, deci și de România, până la finalul anului curent.

„Într-adevăr, avem proiecte legislative și primul proiect este cel legat de transpunerea în legislația națională a directivei privind impozitarea minimă, pentru care avem termenul de 31 decembrie 2023. Vreau să evidențiez faptul că este un termen foarte strâns de transpunere, întrucât directiva a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în decembrie 2022. Deci, perioada de transpunere este una foarte scurtă, dar ne-am pregătit și ne propunem ca la sfârșitul verii să avem un proiect pe care să îl punem în dezbatere publică și să permitem și dezbaterea parlamentară în perioada următoare, astfel încât România să comunice Comisiei Europene că până la 31 decembrie 2023 acest act normativ este transpus”, a declarat joi, la conferința anuală de taxe a celor de la PwC România, Georgeta Toma, Șef serviciu la Direcția generală de legislație fiscală și reglementări vamale și contabile din cadrul MF.

În cazul celui de-al doilea proiect, reprezentantul ministerului n-a spus exact ce formă va avea - dacă va fi ordonanță sau lege. Însă cert este că MF pregătește modificări importante la partea de facilități fiscale din Codul fiscal.

„Cel de-al doilea proiect este angajamentul pe care Ministerul Finanțelor îl are, în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență - n. red.), cu reforma fiscală. Cele patru impozite care sunt sub o atentă analiză sunt impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, impozitele și taxele locale și partea de green taxation. În ceea ce privește acest proiect, sigur că în această analiză a sistemului fiscal și în conturarea unor măsuri de reformă avem acest proiect cu Banca Mondială, care se află într-o mică întârziere. Dar draft-urile primite în cursul acestei perioade se află într-o atentă analiză și sigur că, atunci când acestea vor fi finalizate, avem această obligație de a publica pe site-ul Ministerului Finanțelor atât raportul, cât și un punct de vedere al Ministerului Finanțelor”, a precizat Georgeta Toma.

Aceasta s-a referit, mai precis, la jalonul 205 din partea de reformă fiscală a PNRR. Acolo scrie că până la finalul anului 2022 trebuia publicată o analiză a sistemului fiscal pentru a formula recomandări pentru asigurarea faptului că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile. Practic, accentul se va pune pe:

eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări);

contribuțiile sociale și impozitele locale;

orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice.

De jalonul 205, care este în întârziere, este legat jalonul 207, ce prevede că, în primul trimestru din 2023, trebuie modificat Codul fiscal în vederea reducerii și/sau eliminării unor stimulente fiscale și în vederea extinderii impozitării ecologice. „Noua lege va modifica Codul fiscal prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal, pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Aceste modificări vor fi introduse treptat până în ianuarie 2024”, scrie în PNRR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News