Leul ar putea reveni, anul viitor, pe tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro, după un 2022 în care Banca Naţională a utilizat cursul de schimb drept ancoră anti-inflaţionistă, consideră analiştii. Astfel, un euro ar ajunge, la finalul lui 2023, la puţin peste 5 lei.

În anii anteriori, leul a înregistrat o tendinţă de depreciere faţă de moneda unică europeană într-un ritm apropiat de diferenţa dintre nivelul inflaţiei de la noi şi cel din zona euro, explică analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În 2022, o dată cu creşterile semnificative ale preţurilor de consum, determinate în principal de scumpirile din energie, BNR a folosit cursul de schimb ca ancoră anti-inflaţionistă, acesta înregistrând chiar o uşoară apreciere, spune analistul, care adaugă că în 2023 va reveni, cel mai probabil, pe traiectoria de depreciere uşoară. Influenţele negative vor veni în principal din direcţia deficitelor foarte mari, mai ales a celui de cont curent, precizează Adrian Codirlaşu.

Adrian Codirlaşu: Avem cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană şi, de asemenea, cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările cu rating investment grade. Este principalul risc pentru economia românească. S-ar putea anul acesta să vedem chiar peste 10% din PIB deficit de cont curent.

Adrian Codirlaşu mai precizează că în conformitate cu sondajul periodic realizat printre membrii CF România, un euro ar putea ajunge spre finalul anului 20023 la 5 lei şi 5 bani - 5 lei şi 7 bani, transmite Rador.

Vezi şi: Vasilescu: Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională

Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite, a declarat, vineri, într-o dezbatere de specialitate, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), care a adăugat că, din octombrie 2009 şi până în prezent, leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 89 de bani.

"Cursul valutar este un indicator foarte special şi are conotaţii psihologice foarte multe. E de ajuns ca o voce de la Banca Naţională să vină şi să spună ceva în legătură cu viitorul cursului valutar, ca piaţa să reacţioneze imediat în direcţia asta. Din această cauză, Banca Naţională a României şi, asemenea ei, toate băncile mari din lume nu fac comentarii privind intervenţiile de pe piaţa valutară. Banca Naţională a făcut comentarii foarte puţine şi mai ales de felul următor: că Banca Naţională intervine pe piaţa valutară. Intervine atunci când leul în raport cu euro se apreciază exagerat sau intervine atunci când leul în raport cu euro se depreciază exagerat. În alte situaţii, Banca Naţională recurge la alte instrumente pentru a reglementa cursul (...) Faptul că Banca Naţională şi-ar fi făcut nişte prognoze care sunt aici, eu mă refer la nişte lucruri foarte simple. Pe calcule. Banca Naţională nu numai că a făcut comentarii, a publicat un comunicat în care a arătat că, după ce rezerva valutară a crescut cu 2,7 miliarde, în luna octombrie, în noiembrie a avut o scădere de 700 de milioane. Mulţi din piaţă au zis că Banca Naţională a intervenit, a vândut valută. Problema este că Banca Naţională nu avea nevoie să vândă valută în momentul de faţă, pentru că cursul nu era ameninţat de nimic", a susţinut Vasilescu.

Conform oficialului BNR, cursul este stabil din octombrie 2009 şi până în prezent, iar leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 89 de bani.

"Practic, Banca Naţională a putut să spună că a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite. Avem un deficit de buget, avem deficit de balanţă comercială, avem deficit de cont curent, avem alte deficite, ca deficitul de autostrăzi, ca deficitul de spitale moderne şi aşa mai departe. Ei bine, Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp al stabilităţii. În condiţiile astea, fără să vândă valută, cursul se menţine acolo şi Banca Naţională a dat raport clar. Ce s-a întâmplat? România a avut pe luna respectivă, în noiembrie, o plată de 1,7 miliarde de euro, o datorie a statului. Cunoaşteţi foarte bine că statul român are un deficit bugetar. Deficitul bugetar e definit într-un fel de cărţi, dar eu să vi-l definesc altfel, ca să se înţeleagă mai bine ce înseamnă acest deficit bugetar. Bugetul este constituit din două părţi: o parte de venituri şi o parte de cheltuieli. Se trage linie după ce veniturile se egalizează cu ce cheltuim. Dar acolo unde s-a tras linie, veniturile s-au încheiat şi cheltuielile continuă. Aici apare deficitul bugetar, care nu este altceva decât suma cu care statul se poate împrumuta pe pieţele internaţionale şi interne ca să-şi îndeplinească obligaţiile bugetare", a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că dacă o ţară se îndatorează prea mult şi deficitul creşte "pieţele internaţionale încep să devină suspicioase şi nu-ţi mai dau împrumuturi".

"Banca Naţională nu a avut nevoie de aşa ceva, n-a avut nevoie să intervină pentru a sprijini cursul. Sunt 31 de ani de luptă în Banca Naţională cu aducerea acestui curs valutar la rolul de astăzi de stâlp al stabilităţii. De ce trebuie să plătească Banca Naţională datoria ţării? Pentru că rezerva este a ţării (...)", a punctat Adrian Vasilescu.

Mediul financiar-bancar şi de afaceri din România discută, vineri, în cadrul dezbaterii cu titlul "Learned Lessons in Crises Times A Global Puzzle", despre cele mai importante evenimente economice ale anului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.