Într-un document publicat joi, BDI a formulat 54 de cereri către guvernul de la Berlin și Uniunea Europeană în ceea ce privește relațiile economice ale UE cu China. 

”În interesul propriu, Beijing-ul ar trebui să își deschidă piața internă și să implementeze în mod adecvat reformele economice anunțate (...) Pentru UE, este mai important ca niciodatgă să accentueze importanța propriilor valori pe plan intern și să le reprezinte într-o manieră ofensivă în exterior”, susține BDI.

Forul susține că firmele europene sunt dezavantajate în competiția cu cele chinezești de faptul că acestea primesc subsidii importante din partea statului. În consecință, UE ar trebui să introducă restricții pentru vânzarea mărfii produse de companiile care primesc subvenții din partea statului chinez. În plus, Uniunea ar trebui să investească mai mult în infrastructură și inovație.

Ministerul Economiei german a salutat demersul BDI, dar a spus că este nevoie de o soluție negociată. ”China și Germania au relații comerciale strânse și avantajoase care ne permit să rezolvăm condițiile inegale de competiție pentru companiile noastre într-un proces continuu de dialog. În același timp, încercăm să protejăm mai bine afacerile germane și europene de achiziții strategice dirijate de stat”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.

Riscuri pentru economia germană

Luna trecută Germania a anunțat că va înăspri regulile privind achiziția de acțiuni în companiile germane de către non-europeni pentru a bloca preluări neagreate în domenii strategice.

Situația este una delicată în contextul în care ponderea Germaniei în comerțul dintre UE și China se află undeva la 30%. ”O prea mare dependență de o singură piață implică întotdeauna riscuri politice și economice care trebuie minimizate”, se arată în documentul elaborat de liderii industriei germane.

Citește și:

2018: ”Anul pierdut” pentru exportatorii germani

Pe de altă parte, Camera Germană de Industrie și Comerț (DIHK) are o atitudine mai rezervată și crede că trebuie evitată o confruntare cu China, mai ales că 900.000 de locuri de muncă din Germania ar depinde de exporturile către China. ”Documentul BDI despre China aduce un alt ton în dezbatere, dar trebuie să ținem seama că China este cel mai important partener comercial al nostru. Așa că fiecare cuvânt ar trebui cântărit cu grijă”, a declarat Volker Treier, economist la DIHK.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.