Guvernul în momentul de faţă trebuie să se asigure că se reduce riscul de penurie la combustibili, pentru că acest risc există în momentul în care scade preţul, este de părere expertul în fiscalitate Gabriel Biriş.

Invitat la un eveniment dedicat educaţiei financiare pentru studenţi, acesta a făcut referire la "subiectul zilei", respectiv preţul la combustibili, arătând că, în cazul în care se aplică măsura de reducere a accizei, vor scădea veniturile la buget, iar diferenţa va trebui acoperită din împrumuturi.

"Un lucru pe care vreau să îl discutăm este subiectul zilei pe toată media şi probabil şi în discuţiile voastre: preţul la combustibil. A crescut preţul la benzină şi motorină, de la sub 8 lei la 11. Ne arde la buzunar? Evident că ne arde la buzunar. Sunt foarte multe reproşuri la adresa statului că n-a intervenit să scadă accizele, să scadă TVA-ul, dar hai să ne gândim un pic! Dacă scade acciza, care apropo acum 3 ani era 1,6 lei pe litru la motorină, acum e 2,8, deci a crescut cu 1,2, plus TVA. De ce? Că deficitul ăla, că unii au cheltuit necumpătat şi ajunsesem în situaţia să nu ne mai putem împrumuta. Deci, scade acciza. Ce se întâmplă? Scad veniturile la buget. Avem de unde să plătim această scădere? Din împrumuturi. Astăzi, cheltuielile României, precum dobânda la împrumuturile pe care le-am tot contractat în ultimii ani, este de 3% din PIB, cheltuielile cu educaţia de 2,8% din PIB. Deci, noi cheltuim pe dobânzi din cauză că guvernanţii noştri în ultimii ani s-au întins mai mult decât le e plapuma - nu lor le e frig, nouă ne e frig - mai mult decât pe educaţie, ceea ce nu-i deloc corect, fiindcă în momentul în care te tot împrumuţi, ce faci? Îţi amanetezi viitorul", a explicat Biriş.

De asemenea, scăzând acciza, se va reduce preţul, ceea ce va duce la creşterea consumului, deci la un risc de penurie de combustibil.

"L-aţi auzit ieri, alaltăieri, pe comisarul european vorbind de pericolul penuriei, pentru că s-au întrerupt nişte lanţuri de aprovizionare. Pentru că Europa depinde de importuri, oamenii ăia au zis că trebuie să reducem consumul cam cu 15%. Scazi acciza. Ce se întâmplă atunci când scade preţul unui produs? Creşte consumul. Deci, scăderea accizei acum stimulează consumul unui produs la care avem risc de penurie. Are sens? Poate doar pentru Guvern. Şi pentru cei care tot cer Guvernului să ia măsuri, să ia măsuri, să ia măsuri, cine va plăti costul împrumuturilor? Noi toţi. Eu o să am şi un beneficiu că merg cu maşina şi îmi scade preţul, dar mulţi dintre voi n-aveţi maşină, completely unfair", le-a spus Biriş studenţilor.

În ceea ce priveşte OUG care plafonează adaosurile comerciale la rafinare, import, distribuţie şi comerţ cu amănuntul la motorină şi benzină, avocatul a susţinut că această măsură nu a produs niciun efect pe lanţul de import-distribuţie, ci doar la rafinare.

"Apropo de educaţie financiară şi de înţelegere a pieţei: azi-noapte a intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă care a plafonat adaosurile comerciale la rafinare, import şi distribuţie şi comerţ cu amănuntul la motorină şi benzină. De ce au plafonat adaosurile comerciale? Pentru că au plecat de la premisa că, domnule, comercianţii ăştia sunt speculanţi. Numai că adaosurile comerciale s-au comprimat, pentru că a crescut preţul mărfii pe care ei au revândut-o. Şi dacă ei păstrau adaosurile de anul trecut riscau să nu mai vândă. Deci, plafonarea adaosului pe lanţul de import-distribuţie n-a produs niciun efect, însă a produs efect la rafinare, pentru că rafinăria, în momentul în care nu produce, beneficiază de preţul crescut al produsului lor. Mergeţi acum în oraş şi o să vedeţi! Rafinare în România face o singură companie astăzi. Probabil de poimâine o să mai dea drumul şi la rafinăria Rompetrol. Deci, vorbim de Petrom", a explicat el.

Ca urmare a aplicării acestei ordonanţe, preţurile la benzinăriile OMV Petrom au scăzut cu 0,40 lei pe litru.

"Ceilalţi n-au putut să scadă. Asta ce face? Înseamnă că noi toţi ne vom alimenta mai ieftin, că nu eşti nebun să te duci să plăteşti 0,40 lei în plus când poţi să nu-i dai. Păi şi ceilalţi ce fac? Din ce-şi mai plătesc salariile, din ce-şi mai plătesc dobânzile la creditele pentru stocul de marfă? Şi oare cei care vând acum mai ieftin, cam cât timp o să aibă produsul la vânzare, în condiţiile în care toţi vor lua de la ei? V-am dat exemplu ăsta să înţelegeţi că nu tot ce zboară se mănâncă. Să vă informaţi din mai multe surse, să înţelegeţi, să aveţi o gândire critică, să analizaţi: 'Băi, dar dacă fac asta, ce se întâmplă pe partea ailaltă? Nu cumva ce iau pe mere dau înzecit pe pere?' Să fim prudenţi, în perioada următoare se vor mai întâmpla lucruri", a transmis avocatul.

"Pericolul acum nu e preţul, ci penuria de combustibil"

"Şi eu merg cu maşina şi nu-mi place să crească preţul, doamne fereşte, că preţul va creşte sau va scădea în funcţie de ce se întâmplă în piaţă, nu o putem controla. Noi acoperim din producţia internă de ţiţei consumul de combustibil undeva la 25%, ca să înţelegem, da, depindem de importul de benzină, motorină sau ţiţei la rafinare, deci va creşte, dacă va creşte. Dacă continuă Războiul din Golf şi strâmtoarea Ormuz nu este cumva eliberată şi percepţia pieţelor e că vor fi probleme şi mai mari, preţul va continua să crească. (...) Nu ştim să răspundem la asta. Care e pericolul cel mai mare pentru noi şi asta pare că mulţi nu înţeleg, pericolul nu e preţul, pericolul e lipsa produsului, penuria, să n-avem de unde să-l luăm. (...) Deci, ce trebuie să facă Guvernul acum este să se asigure că se reduce riscul ăsta, căci riscul există", a arătat Gabriel Biriş.

Comparaţie cu momentul declanşării războiului din Ucraina

În altă ordine de idei, Biriş a reamintit de explozia preţurilor la gaz, în urmă cu câţiva ani, subliniind că 90% din creşterea de preţ s-a dus la bugetul statului.

"Mai ţineţi minte, în 2022, înainte de a începe războiul în Ucraina, când au explodat preţurile la gaz? Au crescut cam de vreo 7-8 ori, 10 ori, într-un timp foarte scurt. Eu atunci am avut o curiozitate. Cine câştigă din creşterea asta la preţ pe producţie internă, că noi din fericire la gaz stăm mult mai bine decât la petrol. Noi astăzi avem acoperit spre 90% din consumul intern din producţie. După ce o să înceapă să producă Petromul şi Romgazul în Marea Neagă în Neptun Deep o să avem excedent. Cine credeţi că a câştigat cel mai mult când a crescut preţul de la 100 de lei la 1.000 de lei la mia de metri cubi? Bugetul de stat. 90% din creşterea de preţ, adică presupunând, şi presupunerea era corectă, costul de producţie rămânea constant, deci totul ar fi trebuit să se ducă la producător. S-a dus la producător, numai că din creşterea de preţ 80% i-a luat statul printr-o suprataxare, i-a mai luat şi redevenţa 12% şi i-a mai luat şi impozitul pe profit. Deci, 90% din toată creşterea de preţ de atunci s-a adus la buget. Şi politicienii noştri ziceau 'O, săracii oameni, dar ei numărau banii", a subliniat el.

Gabriel Biriș

carburanti