Racheta Long March 5 a fost lansată de baza spaţială Wenchang, amenajată pe insula tropicală Hainan, la ora locală 20:45 (12:45 GMT), potrivit imaginilor transmise în direct de postul naţional de televiziune chinez (CCTV). Conform DPA, la o jumătate de oră după lansare, racheta chineză a ajuns pe orbita sa prestabilită, deasupra Oceanului Pacific.

Aceasta a fost cea de-a treia lansare a vehiculului spaţial chinez începând din 2016. În timpul primei lansări, pe 3 noiembrie 2016, racheta chineză a atins o altitudine suboptimală, dar funcţională. În cadrul celei de-a doua lansări, în iulie 2017, China a suferit un eşec major în ambiţiosul ei plan de cucerire a spaţiului, după ce racheta Long March 5 s-a prăbuşit în mare la scurt timp după lansare.

Orașele inteligente ale Chinei. Confort în schimbul libertății

Potrivit site-ului NASASpaceflight.com, racheta lansată vineri transportă la bordul ei un satelit de telecomunicaţii cu o greutate maximală de 14 tone, care va trebui să fie plasat pe o orbită geostaţionară. Această capacitate face din lansatorul chinez un echivalent al rachetei europene Ariane-5, al celei americane Delta IV Heavy şi al celei ruseşti Proton M.

Lansatorul Long March 5 reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale programului spaţial chinez pentru 2020 şi pentru anii care vor urma. 'Racheta Long March 5 are sarcina unor misiuni importante', a declarat sâmbăta trecută directorul-adjunct al Administraţiei naţionale a spaţiului, Wu Yanhua.

'Dacă acest zbor va fi unul reuşit, ea va trebui să se achite apoi de o serie de misiuni cruciale, inclusiv de lansarea primei sonde marţiene chineze, a sondei lunare Chang'e-5 şi a modulului central al viitoarei staţii spaţiale', a precizat oficialul chinez. Satelitul Shijian-20 transportat de racheta chineză va pluti în spaţiu la o altitudine de 36.000 de kilometri deasupra Terrei, potrivit revistei de specialitate digitaljournal.com.

Tot vineri, China a anunţat că a trimis în spaţiu alţi doi sateliţi, luni, pentru a forma nucleul central al viitorului său sistem de navigaţie BeiDou-3, considerat o alternativă locală pentru sistemul american GPS şi cel european Galileo. Doar doi sateliţi dintr-un total programat de 24 sateliţi construiţi în cadrul proiectului BeiDou-3 au rămas la sol şi urmează să fie lansaţi în perioada următoare. Sistemul chinez de geolocalizare BeiDou-3 ar trebui să devină operaţional în iunie 2020. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.