Noile ordine, publicate în Monitorul Oficial nr. 1054/17 noiembrie 2025, schimbă distribuția reprezentanților MIPE și ai Ministerului Finanțelor și introduc membri noi, cu rol în validarea proiectelor finanțate din PNRR. Modificările pot avea efecte directe asupra direcționării viitoarelor investiții în economie.

Ce se schimbă în comitetele de investiții ale fondurilor PNRR

Cele două ordine — 5.587/1.849 și 5.588/1.850 — actualizează componența a două structuri-cheie care decid dacă proiectele finanțate prin instrumentele financiare PNRR primesc sau nu avizul necesar pentru alocarea resurselor. Aceste comitete sunt esențiale pentru funcționarea mecanismelor de finanțare gestionate împreună cu Banca Europeană de Investiții, întrucât stabilesc criteriile de eligibilitate, aprobă investițiile propuse de managerii de fonduri și monitorizează implementarea.

Prima schimbare vizează Fondul de Fonduri pentru digitalizare, tranziție verde și alte domenii de interes, un instrument menit să finanțeze IMM-uri, startup-uri tehnologice și proiecte orientate spre reducerea emisiilor de carbon și modernizarea tehnologică. A doua schimbare afectează Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare, axat pe investiții în firme în creștere și în proiecte de inovare.

Ambele comitete includ acum reprezentanți ai MIPE, ai Ministerului Finanțelor și ai unor instituții economice cu relevanță strategică, precum Bursa de Valori București. Apar nume noi, printre care Radu Hanga și Remus Borza, alături de funcționari responsabili de supravegherea implementării PNRR.

Citește și: ECOFIN a aprobat noul PNRR. Negrescu: Gură de oxigen pentru România, cu efecte pozitive asupra anului 2026

De ce aceste modificări contează pentru mediul privat

Comitetele de investiții nu sunt structuri formale, ci mecanisme decizionale care influențează direct accesul companiilor la banii europeni. Ele validează portofoliile prezentate de managerii de fond, stabilesc prioritățile de finanțare și pot bloca sau aproba proiectele în funcție de criterii de impact economic, risc, fezabilitate tehnică și conformitate cu cerințele PNRR.

Modificările de componență reflectă o repoziționare politică și instituțională a modului în care România vrea să gestioneze aceste resurse. Totodată, ele pot afecta:

• calendarul lansării următoarelor apeluri de investiții,

• criteriile de evaluare a IMM-urilor și startup-urilor,

• preferințele pentru proiecte de digitalizare și tranziție verde,

• modul în care sunt validate investițiile de capital de risc.

Pentru mediul privat, aceste comitete sunt echivalentul unui filtru strategic: ele determină dacă un proiect primește finanțare, dacă un fond poate susține un anumit tip de companie și cum se gestionează portofoliile.

Fondul pentru digitalizare și acțiune climatică: direcția banilor PNRR pentru tehnologie și tranziție verde

Acest Fond de Fonduri este unul dintre cele mai importante mecanisme prin care România pune bani europeni în mișcare prin intermediari financiari, fiind parte din pilonul de reforme și investiții pentru modernizare tehnologică și reducerea dependenței energetice.

Prin actualizarea comitetului de investiții, Guvernul creează premisele unei schimbări de ritm în evaluarea proiectelor. Noul comitet poate influența:

• proiectele finanțate în digitalizare avansată (cloud, automatizare, securitate cibernetică),

• investițiile în eficiență energetică pentru IMM-uri,

• susținerea startup-urilor deep-tech,

• prioritățile pentru infrastructura digitală a companiilor.

Prezența unor reprezentanți ai MF și ai BVB poate semnala o atenție sporită pentru sustenabilitatea financiară a proiectelor și pentru impactul economic măsurabil, inclusiv în ceea ce privește accesul potențial la piața de capital.

Fondul pentru capital de risc: semnal pentru investițiile în startup-uri și companii inovatoare

Al doilea comitet, cel pentru Fondul de fonduri de capital de risc, este responsabil pentru aprobarea investițiilor care ajung în startup-uri românești sau companii aflate în faze incipiente de creștere. Acest segment este extrem de sensibil la deciziile comitetului, întrucât profilul de risc este mai ridicat, iar fondurile trebuie să respecte indicatori stricți de impact și inovare.

Modificarea componenței poate influența:

• volumul investițiilor în companii cu tehnologii emergente,

• susținerea noilor fonduri de venture capital cu capital românesc,

• tipul de proiecte acceptate (tech, energie, biotehnologie, mobilitate electrică),

• gradul de risc pe care statul este dispus să-l asume prin PNRR.

În contextul în care ecosistemul de startup-uri din România a devenit mult mai activ în ultimii doi ani, comitetele pot juca un rol crucial în accelerarea finanțărilor.

De ce această schimbare este importantă în 2026

Anul 2026 este ultimul în care România poate contracta complet resursele PNRR. Orice modificare a comitetelor de investiții în acest moment este decisivă pentru:

• ritmul aprobărilor de proiecte,

• absorbția fondurilor,

• direcția finală a investițiilor,

• funcționarea fondurilor de capital de risc în următorii ani.

Este o perioadă în care fiecare lună contează, iar schimbările decizionale pot produce efecte pe termen mediu asupra ecosistemului economic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.