Inflaţia şi stagflaţia, printre cele mai mari frici ale marilor bănci
Cele mai mari bănci centrale se tem de inflaţia, stagflaţie, dar şi de alte lucruri, arată un studiu realizat la nivel mondial.
27 Septembrie 2021
Stagflația este o situație economică rară în care inflația ridicată se combină cu stagnarea economică și șomajul în creștere. Explicația fenomenului și de ce este periculos.
Stagflația este o situație economică rară și dificilă, caracterizată prin combinarea a trei probleme majore: inflație ridicată, stagnare economică și creșterea șomajului. Termenul provine din combinarea cuvintelor „stagnare” și „inflație” și descrie un context în care economia nu mai crește, dar prețurile continuă să urce.
Pentru economiști și guverne, stagflația este unul dintre cele mai complicate scenarii, deoarece instrumentele clasice de politică economică devin greu de aplicat.
Cum apare stagflația
În mod normal, inflația apare atunci când economia crește puternic și cererea este mare. În astfel de situații, băncile centrale pot reduce inflația prin creșterea dobânzilor.
Stagflația apare însă atunci când economia stagnează sau încetinește, dar prețurile continuă să crească din alte motive, precum:
- creșterea costurilor energiei
- șocuri geopolitice
- blocaje în lanțurile de aprovizionare
- politici economice greșite.
Aceste factori pot duce la scumpiri în economie chiar și în lipsa unei creșteri economice solide.
De ce este dificil de combătut
Stagflația creează o dilemă pentru autoritățile economice.
Dacă banca centrală crește dobânzile pentru a reduce inflația, economia poate încetini și mai mult, ceea ce duce la creșterea șomajului.
Dacă, dimpotrivă, guvernul sau banca centrală încearcă să stimuleze economia prin politici expansioniste, există riscul ca inflația să crească și mai mult.
Din acest motiv, stagflația este considerată una dintre cele mai greu de gestionat situații macroeconomice.
Criza petrolului din anii ’70, cel mai cunoscut exemplu
Cel mai cunoscut episod de stagflație a avut loc în anii 1970, după criza petrolului provocată de războiul de Yom Kippur din 1973.
Țările exportatoare de petrol au redus livrările către statele occidentale, ceea ce a dus la o creștere bruscă a prețurilor energiei.
Economiile occidentale s-au confruntat simultan cu inflație foarte mare și cu stagnare economică, un fenomen care a durat aproape un deceniu.
Există riscul unei noi stagflații?
În ultimii ani, termenul de stagflație a reapărut în discuțiile economiștilor, mai ales după pandemia de COVID-19 și după crizele energetice generate de conflictele geopolitice.
Creșterea prețurilor la energie, perturbările lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice pot crea condițiile pentru apariția unui astfel de fenomen.
Totuși, majoritatea economiștilor consideră că, în prezent, economiile dezvoltate au mai multe instrumente pentru a preveni o criză de tip stagflaționist.
De ce contează pentru oameni
Pentru populație, stagflația este una dintre cele mai dificile situații economice.
Prețurile cresc rapid, puterea de cumpărare scade, iar locurile de muncă devin mai nesigure.
În astfel de perioade, veniturile reale ale populației scad, iar nivelul de trai poate fi afectat pe termen lung.
