"Sunt două chestiuni diferite legate de parteneriatul public-privat. În primul rând, noi de la Comisia Europeană încurajăm acest parteneriat acolo unde s-a dovedit că există o experienţă, iar cea ce am făcut în ultima perioadă a fost de a atrage atenţia că există un studiu al Curţii Europene de Conturi care chiar nominalizează România printre ţările cu mai puţină experienţă în folosirea acestor alternative (...) şi atenţionează România de a avea foarte mare grijă în folosirea acestor metode şi, în orice caz, toate recomandările sunt ca metodele alternative să vină după ce s-au epuizat banii europeni (...) iar în nici un caz nu e cazul României", a spus Corina Creţu.

Acesta a subliniat din nou că România nu a depus proiecte pentru a atrage fondurile europene, însă e surprinsă că în ţară în mediul politic se discută frecvent despre parteneriatul public-privat.

Citește și: Corina Crețu: Autostrada Unirii poate fi eligibilă pentru cofinanţare din banii UE

"România are la ora actuală o rată de absorbţie de 21% pe agricultură, deci 80% din bani nu sunt cheltuiţi. Din acest punct de vedere din cele 9 miliarde de euro pentru infrastructură s-au cheltuit cam 3 miliarde, deci, infrastructură mare. Deci, bani europeni există, dar nu avem proiecte depuse la Bruxelles, dar se discută în continuarea de parteneriate public-private care nu numai că nu sunt recomandate, dar pot apărea foarte multe complicaţii, şi bineînţeles că până la urmă aceste complicaţii vor veni pe spatele contribuabilului român. Dacă vă referiţi şi la spitale, de pildă, parteneriatul public-privat este un serviciu care nu mai vine în ajutorul oamenilor simpli. Pentru că una e să dai infrastructura numai cu firme private, dar dacă dai şi managementul în parteneriat public-privat, normal că aceste companii vor pune taxe şi nu mai putem vorbi de spitale adresate oamenilor săraci, oamenilor vulnerabili. Vorbim de clinici private care se fac pe bani europeni, bineînţeles cea ce contravine principiilor din tratate. Politica de coeziune este adresată regiunilor celor mai sărace, să asigure o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor de pe teritoriul UE" a declarat Corina Creţu.

Comisarul european a recomandat ca abia după epuizarea banilor din fonduri UE, România să indentifice resurse alternative de finanţare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.