"Ştim cu toţii că cetăţenii români aşteaptă servicii de sănătate mai bune, aşteaptă modernizarea sistemului de educaţie. Astăzi aprobăm un proiect de lege prin care asigurăm cheltuirea a aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea unor unităţi spitaliceşti şi în felul acesta cred că, dincolo de componenta de infrastructură din spitale, avem în vedere şi partea de asigurare şi îmbunătăţire a serviciilor medicale şi a relaţiei dintre pacient şi medic", a afirmat premierul în debutul şedinţei de Guvern.

Executivul urmează să aprobe în şedinţa de marţi un proiect de lege privind contractarea a două împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, în valoare totală de aproximativ 1.440 milioane de lei, pentru lucrări de investiţii, reabilitări, consolidări şi dotări aferente a 26 de unităţi spitaliceşti din mai multe judeţe şi municipiul Bucureşti.

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a arătat că pe ordinea de zi se află un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care are ca scop introducerea noului contract cadru care asigură noi norme metodologice în sistemul de sănătate.

"Sperăm să poată să îmbunătăţească accesul la servicii de sănătate pacienţilor din România şi, de asemenea, un lucru extrem de important, clarifică datele şi informaţiile cuprinse în dosarul electronic de sănătate al pacientului. Ca să putem să avem un contract cadru consolidat şi care să ţină cont de toate sugestiile pe care le fac atât profesioniştii din domeniul sănătăţii, cât şi organizaţiile de pacienţi, termenul de elaborare a acestui contract şi a normelor metodologice va începe la sfârşitul trimestrului al doilea şi în felul acesta este îndeplinit şi un jalon din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care trebuie să revadă modul de acordare a serviciilor medicale", a spus Rafila.

Economia mondială nu se îndreaptă spre recesiune (FMI)

Fondul Monetar Internaţional a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook, estimând că anul acesta economia mondială nu va intra în recesiune, inflaţia va încetini, iar economiile europene au arătat o rezistenţă mai mare decât se preconiza, transmit Deutsche Welle, AP şi Reuters.

După un avans de 3,4% în 2022, economia mondială ar urma să înregistreze o creştere de 2,9% în 2022, faţă de o expansiune de 2,7% previzionată în octombrie, când FMI avertiza că ar putea urma o recesiune.

Pentru 2024, FMI previzionează că PIB-ul global ar putea creşte cu 3,1%, uşor sub previziunea din octombrie, deoarece va încetini cererea, resimţindu-se impactul majorării dobânzilor.

Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.

"Suntem foarte departe de orice fel de indicator care să indice o recesiune globală", a afirmat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

"Inflaţia globală ar urma să scadă de la 8,8% în 2022 la 6,6% în 2023 şi la 4,3% în 2024. Majorarea dobânzilor de către băncile centrale, pentru a contracara inflaţia, şi invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să afecteze activitatea economică", se arată în raportul FMI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News