EXCLUSIV De ce România riscă să piardă banii din PNRR. Răspunsul MIPE

pnrr_76037800
Ilustrație: Oana Pavelescu
Comisarul european Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, în cadrul conferinţei anuale privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care a avut loc în luna martie a.c.,, a afirmat că sunt multe proiecte care nu au demarat încă, dar pentru care România a încasat banii, astfel că riscăm să fim nevoiți să returnăm aceste fonduri, în condițiile în care timpul este din ce în ce mai scurt.

În acest context DCBusiness a cerul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) să precizeze care sunt jaloanele și reformele pe care România nu le-a îndeplinit.

În scrisoarea transmisă DCBusiness, MIPE face o serie de precizări printre care și ce se întâmplă în cazul în care un stat membru nu îndeplinește jaloanele și țintele asumate:  

”În cazul în care, ca urmare a evaluării, Comisia Europeană stabilește că jaloanele și țintele prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, se suspendă plata integrală sau parțială a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului, Statul Membru având la dispoziție un termen de șase luni pentru a întreprinde măsurile necesare pentru îndeplinirea acestora”.

Pe data de 19 februarie 2024, Comisia a transmis o scrisoare de observații privind neîndeplinirea a 24 de jaloane și ținte.

Comisia a atras atenția asupra a trei componente care necesită atenție deosebită:

Componenta 6 - Energie -  Ministerul Energiei;

Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii - Ministerul Finanțelor;

Componenta 14 – Buna Guvernanță* -  Secretariatul General al Guvernului. 

România a primit în total 3.793.639.558 euro cu titlu de prefinanțare pentru PNRR, reprezentând 13% din valoarea planului. Această sumă este împărțită între două componente: 1.851.159.668 euro pentru asistență financiară nerambursabilă și 1.942.479.890 euro pentru asistență financiară rambursabilă. Prin modificarea PNRR, în ianuarie 2024, România a primit încă 288.078.244 euro, reprezentând 20% pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă aferentă noului capitol introdus, REPowerEU. Astfel, valoarea totală a prefinanțării a ajuns la 4.081.717.802 euro.

În ceea ce privește jaloanele, la momentul evaluării Cererii de Plată nr. 2, Comisia Europeană a considerat că Jaloanele 129 și 133 nu au fost îndeplinite satisfăcător, conducând la emiterea unei decizii de suspendare parțială a plății celei de a doua tranșe a sprijinului sub formă de împrumut pentru România, în sumă de 53.364.833 EUR.

____________________

* - “Buna guvernanță” se referă la totalitatea proceselor și acțiunilor – legi, norme, autoritate sau limbaj – exercitate de o unitate politică-socială asupra unui sistem social, cum ar fi o familie, trib, organizație sau teritoriu. Este modul în care regulile, normele și acțiunile sunt structurate, reglementate, aplicate și trase la răspundere.

Buna guvernanță poate fi definită prin mai multe caracteristici esențiale, cum ar fi:

Participativă: implicarea cetățenilor în procesul decizional.
Orientată spre consens: căutarea unui acord comun în luarea deciziilor.
Responsabilă: răspunderea autorităților pentru deciziile și acțiunile lor.
Transparentă: claritate și deschidere în procesul de guvernare.
Receptivă: capacitatea de a răspunde rapid și eficient la nevoile cetățenilor.
Eficientă și eficace: utilizarea resurselor într-un mod care maximizează rezultatele.
Echitabilă și incluzivă: asigurarea că toți membrii societății au oportunități egale.
Respectă statul de drept: aderarea la principiile legale și etice stabilite.
Aceste principii sunt fundamentale pentru o conducere responsabilă a afacerilor publice și gestionarea resurselor publice, contribuind la reducerea corupției, asigurând că opiniile minorităților sunt luate în considerare și că vocile celor mai vulnerabili sunt auzite în procesul decizional. Buna guvernanță este crucială pentru creșterea economică, stabilitatea politică și securitatea unei națiuni.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close