Cota de 4%, menținută pentru tot anul 2026

Conform noilor prevederi, băncile vor plăti un impozit de 4% din cifra de afaceri, calculată asupra veniturilor din activitatea principală, fără deduceri sau ajustări. Inițial, cota de 2% fusese introdusă prin pachetul fiscal adoptat la sfârșitul lui 2023, în contextul nevoii de consolidare bugetară și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene privind reducerea deficitului.

Guvernul a justificat dublarea cotei prin necesitatea asigurării unor venituri suplimentare la bugetul de stat și prin menținerea unui nivel considerat „echitabil” între marjele de profit ridicate din sistemul bancar și contribuția acestuia la bugetul public.

Măsură temporară devenită permanentă

Deși a fost prezentată ca o taxă excepțională aplicată pe o perioadă limitată, modificările aduse prin Legea 141/2025 consfințesc prelungirea acestei taxe pentru întreg anul 2026, fără a fi stabilit un termen clar pentru revenirea la nivelul anterior. Economiștii avertizează că acest lucru ar putea transforma o măsură fiscală de urgență într-un instrument bugetar recurent, cu efecte asupra costurilor de finanțare și a strategiei de creditare.

Citește și: BT depășește 20 miliarde euro în credite nete și își consolidează poziția pe piață

Posibile efecte asupra pieței de credit

Creșterea impozitului la 4% dublează povara fiscală asupra sectorului bancar și riscă să se reflecte indirect în costurile pentru clienți. În contextul scăderii volumului de credite noi și al creșterii provizioanelor, băncile ar putea ajusta dobânzile și comisioanele pentru a compensa impactul fiscal.

Potrivit estimărilor analiștilor din piață, un nivel de 4% ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar cu 15–20% față de anul precedent, în funcție de structura veniturilor fiecărei instituții.

România, printre țările cu cele mai ridicate taxe pe sectorul bancar

Prin această majorare, România urcă în topul țărilor europene care taxează suplimentar sistemul bancar. Măsuri similare, dar cu cote mai reduse, există în Italia (1,2%), Polonia (0,44%) și Ungaria (0,53%). În comparație, nivelul de 4% aplicat în România este considerat unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Specialiștii avertizează că, în lipsa unui cadru fiscal predictibil, băncile ar putea limita investițiile locale și transfera o parte din costuri către clienți, afectând competitivitatea sectorului și viteza de relansare a creditării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.