Pentru a atinge aceste obiective, România trebuie să ia măsuri concrete pentru a reduce emisiile și a decarboniza economia. În momentul de față se pregătesc noi norme și actualizări ale legislației UE pentru ca tranziția verde să devină realitate.

Pachetul „Pregătiți pentru 55” conține o serie de obligații pentru reducerea emisiilor nete de gaze în sectorul mobilității: Obligațiile privind standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, Obligativitatea folosirii de combustibilii de aviație durabili, Obligativitatea folosirii de combustibili mai ecologici în transportul maritim, Impunerea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, instituirea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (prin care vor trebui să fie achiziționate certificate de emisii pentru transportul rutier), Impozitarea suplimentară a produselor energetice și prin Creșterea ponderii biocombustibililor în combustibilii folosiți în transporturi.

Obligațiile privind standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete

Propunerea introduce obiective sporite de reducere la nivelul UE pentru 2030 și stabilește un nou obiectiv de 100% pentru 2035. În practică, acest lucru înseamnă că, începând din 2035, nu va mai fi posibilă introducerea pe piața UE a autoturismelor sau a camionetelor cu motoare cu ardere internă. Până în anul 2035 se vor impune noi standarde mai stricte pentru emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete care se pot vinde in UE, după cum urmează:

  
Situația din România

România deține un parc auto format din 8,71 milioane autovehicule după cum urmează:

În anul 2022 a fost finalizat de către Deloitte, Studiul Future of Mobility în România, comandat de Federația Patronală Concordia, la care a contribuit și Asociația Energia Inteligentă. Singurul studiu care analizează impactul obligaților asumate de România asupra viitorului mobilității a luat în considerare două scenarii:

Scenariul 1: „Așa cum este”, derivat din politicile, stimulentele, proiecte și planuri de investiții și o analiză a decalajelor care arată diferența dintre emisiile de CO2 rezultate din scenariul de bază şi obiectivele asumate de România

Scenariul 2: „FitFor55”. proiecția și analiza decalajului care arată diferența de emisii de CO2 față de scenariul de referință și obiectivele asumate de România

Sursa: Future of Mobility în România – Study

Adică se preconizează o scădere a emisiilor de CO2 în anul 2030 cu 18% în Scenariul 1 și 23% în scenariul 2, față de anul 2020. 
Un studiu realizat de www.confused.com în anul 2021 relevă că numărul probabil de mașini electrice vândut în fiecare țară, în 2035 ar găsi Olanda și Norvegia în topul țărilor europene, cu un procentaj de 99,9% din totalul vânzărilor. Același studiu arăta că în România din totalul mașinilor achiziționate în anul 2035, cca 23,62% vor fi mașini electrice. Dar, conform Fit for 55, în anul 2035 toate mașinile vândute vor fi electrice. Această situație arată că românii vor achiziționa masiv mașini termice second hand după anul 2035, fapt ce va face ca numărul mașinilor termice să fie ridicat în România și după anul 2035 și scăderea emisiile de carbon în acest sector să nu atingă sub nici o formă valorile din graficele de mai sus.

Încă o dată România demonstrează că acționează deficitar, contribuie și susține stabilirea unor obiective de mediu foarte ambițioase a se aplica la nivelul UE, dar nu știe (nu are o analiză asupra implicațiilor la nivel economic, social financiar) care sunt implicațiile acestora. În același timp, deși a fost una din țările care a împins în sus aceste obiective prin raportorii săi, este una din țările cele mai rămase în urmă în ceea ce privește acțiunile întreprinse pentru atingerea acestor obiective de mediu din Europa:

- cea mai ridicată vârstă medie a parcului auto alături de parcul din țările Baltice (45% mai ridicată decât media europeană).

- cel mai mic grad de motorizare (raportul dintre populație și numărul de mașini înscrise în circulație) (78% mai mica decât media europeană).

- cele mai puține stații de încărcare la 100 km alături de țările Baltice (de 4 ori mai puține decât media europeană).

- nici o stație de încărcare a mașinilor pe hidrogen sau LNG și o singură stație de încărcare GNCV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News