Bloomberg: Cuprul intră într-un deficit structural din 2026

Potrivit raportului Transition Metals Outlook 2025, cererea de cupru legată de tranziția energetică este așteptată să se tripleze până în 2045, iar fără investiții majore în mine noi și reciclare, piața va rămâne într-un dezechilibru persistent între cerere și ofertă.

Cererea crește mai repede decât oferta

BloombergNEF avertizează că problema nu este una conjuncturală, ci structurală. Dezvoltarea de noi proiecte miniere avansează lent, în timp ce cererea continuă să accelereze. Cuprul, alături de platină și paladiu, este identificat drept metalul aflat sub cea mai mare presiune pe termen scurt.

Situația este agravată de întreruperi ale producției în țări-cheie precum Chile, Peru și Indonezia, dar și de procedurile de autorizare lente pentru noi exploatări. În lipsa unor investiții semnificative, deficitul de cupru ar putea ajunge la 19 milioane de tone până în 2050, estimează BNEF.

Citește și: Cuprul atinge un nou record pe LME pe fondul scăderii stocurilor globale

Prețurile au crescut puternic

Tensiunile din piață se văd deja în prețuri. Cuprul s-a scumpit cu aproximativ 35% în acest an, cea mai mare creștere anuală din 2009. Potrivit BloombergNEF, anul 2026 ar putea fi unul extrem de volatil, pe fondul ofertei limitate și al riscurilor geopolitice și comerciale, inclusiv tarife și intervenții guvernamentale.

Marile companii miniere au început să reacționeze. BloombergNEF remarcă un val de investiții, fuziuni și achiziții în rândul producătorilor de cupru, semn că metalul este considerat tot mai mult strategic pentru economia globală și tranziția energetică.

Alte metale: situații diferite

Raportul evidențiază și evoluții contrastante pe alte piețe:

- Aluminiul rămâne puternic concentrat în China, care produce circa jumătate din oferta globală, iar limitele impuse pentru reducerea emisiilor restrâng capacitatea de creștere.

- Grafitul, esențial pentru baterii, ar putea intra în deficit începând cu 2032.

- Litiul, în schimb, beneficiază de extinderea rapidă a capacităților, iar prețurile rămân relativ scăzute după vârful din 2022.

- Cobaltul s-a scumpit puternic după restricțiile de export impuse de Republica Democrată Congo.

- Manganul este, deocamdată, relativ echilibrat, dar cu riscuri logistice pe termen scurt.

În pofida eforturilor Occidentului de a-și securiza lanțurile de aprovizionare, China domină în continuare rafinarea și procesarea pentru multe metale critice, inclusiv cupru, aluminiu, grafit, cobalt și pământuri rare. Europa și SUA rămân vulnerabile, în special la grafit, mangan și litiu.

Ce înseamnă acest lucru pentru România

Pentru România, aceste evoluții au implicații directe și indirecte. Pe de o parte, creșterea prețului cuprului înseamnă costuri mai mari pentru infrastructură, energie, construcții și proiecte din zona de electrificare, inclusiv rețele electrice, regenerabile și transport.

Pe de altă parte, cuprul devine tot mai clar un metal strategic, iar Uniunea Europeană caută să își reducă dependențele externe. Acest context ar putea redeschide discuții despre valorificarea resurselor minerale din Europa, inclusiv din România, precum și despre investiții în reciclare și economie circulară.

În concluzie, avertismentul Bloomberg indică o schimbare de paradigmă: cuprul nu mai este doar o materie primă industrială, ci un element-cheie al securității economice și energetice, iar deciziile luate în următorii ani vor influența prețurile, investițiile și competitivitatea economiilor europene.