Bitcoin se confruntă cu o nouă criză de încredere și scade la 76 de mii de dolari

bitcoin_85762900
Bitcoin / Foto: Freepik
Bitcoin, cea mai mare criptomonedă din lume, a coborât în weekend sub pragul de 76.000 de dolari, într-o sesiune cu lichiditate redusă, ajungând cu aproximativ 40% sub maximul atins în 2025.

Nivelul este comparabil cu cel înregistrat imediat după turbulențele generate de tarifele anunțate de administrația Trump de „Liberation Day”, însă contextul actual este diferit: nu mai este vorba despre un crash violent, ci despre o erodare lentă, alimentată de lipsa cererii și de dispariția impulsului speculativ, noteazp Bloomberg.

O corecție fără catalizator, dar cu efecte persistente

Spre deosebire de corecția bruscă din octombrie, actuala scădere nu are un declanșator clar. Nu au existat lichidări în cascadă, nici un șoc sistemic sau un eveniment singular care să zdruncine piața. În schimb, investitorii vorbesc despre o combinație periculoasă: cerere în scădere, lichiditate tot mai subțire și un activ care pare decuplat de restul piețelor financiare.

Bitcoin nu a reacționat nici la tensiunile geopolitice recente, nici la slăbirea dolarului sau la episoadele de „risk-on” din piețele globale. Chiar și în contextul mișcărilor violente ale aurului și argintului din ultimele săptămâni, criptomonedele nu au beneficiat de o rotație a capitalului.

Cea mai lungă serie de scăderi din ultimii șapte ani

În ianuarie, Bitcoin a pierdut aproape 11%, bifând a patra lună consecutivă de scădere. Este cea mai lungă serie negativă din 2018 încoace, anul care a urmat exploziei și prăbușirii boomului ICO din 2017.

„Nu cred că vom vedea un nou maxim istoric pentru Bitcoin în 2026”, a declarat Paul Howard, director la Wincent, sugerând că piața traversează o fază mai profundă decât o simplă corecție tehnică.

Un semnal cheie al slăbirii pieței este prăbușirea „market depth”-ului, adică a capitalului disponibil pentru a absorbi tranzacții mari. Datele furnizate de Kaiko arată că lichiditatea Bitcoin este cu peste 30% sub nivelul din octombrie. Ultima dată când s-a ajuns aici a fost după colapsul FTX, în 2022.

În paralel, ETF-urile spot pe Bitcoin continuă să înregistreze ieșiri de capital, un indiciu al scăderii încrederii investitorilor mainstream. Mulți dintre aceștia au intrat la prețuri mai ridicate și se află acum „sub apă”, ceea ce limitează apetitul pentru noi achiziții. Nici marile trezorerii de active digitale nu mai cumpără agresiv, după ce propriile acțiuni au trecut prin corecții severe anul trecut.

Modelele istorice nu aduc prea mult optimism

Analiza ciclurilor anterioare sugerează că piața ar putea fi abia la începutul perioadei de ajustare. După maximul din 2021, Bitcoin a avut nevoie de 28 de luni pentru a-și reveni. După boomul ICO din 2017, recuperarea a durat aproape trei ani.

„Privind ciclul actual, suntem probabil la circa 25% din corecție”, spune Laurens Fraussen, analist la Kaiko. „Din punct de vedere ciclic, cele mai mari scăderi apar de obicei în jurul pragului de 50%.”

Fraussen estimează că o revenire semnificativă ar putea apărea abia peste șase până la nouă luni, într-un context în care volumele vor rămâne probabil reduse în faza de corecție și acumulare.

Bitcoin concurează tot mai dur pentru capital

Pentru unii investitori, problema este mai structurală: Bitcoin nu mai este „povestea zilei”. Richard Hodges, fondatorul Ferro BTC Volatility Fund, spune că le-a transmis marilor deținători de Bitcoin să se înarmeze cu răbdare.

„Le-am spus clar că nu vor vedea un nou all-time high timp de 1.000 de zile”, afirmă Hodges. În opinia sa, capitalul migrează spre alte zone: acțiuni legate de inteligența artificială și metale prețioase, care au atras atât traderi macro, cât și investitori de momentum.

„Bitcoin era subiectul fierbinte acum trei ani. Azi, acțiunile din AI explodează, aurul a început raliul, iar argintul a devenit exploziv”, a concluzionat Hodges.

În acest context, Bitcoin pare prins într-o perioadă de tranziție dureroasă: nu mai cade spectaculos, dar nici nu reușește să convingă că următorul mare raliu este aproape.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Criptomonede Vezi toate articolele
x close