Banca Națională a Elveției (SNB) a redus joi rata dobânzii de politică monetară la 0%, ca răspuns la scăderea inflației, la aprecierea persistentă a francului elvețian și la incertitudinea economică generată de politicile comerciale imprevizibile ale administrației americane.

Reducerea cu 25 de puncte de bază, de la 0,25%, era anticipată atât de piețe, cât și de un sondaj Reuters. Este a șasea scădere consecutivă operată de SNB de la începutul ciclului de relaxare monetară din martie 2024.

Banca centrală elvețiană se apropie acum din nou de teritoriul dobânzilor negative – o politică menținută între 2014 și 2022, dar contestată intens de bănci, economisitori și companiile de asigurări.

„Presiunile inflaționiste au scăzut comparativ cu trimestrul anterior. Prin relaxarea politicii monetare de astăzi, SNB răspunde acestei diminuări”, se arată într-un comunicat oficial.

Decizia vine după ce rata anuală a inflației din Elveția a trecut în teritoriu negativ în luna mai – pentru prima dată în ultimii patru ani – ieșind astfel din intervalul-țintă al SNB de 0-2%. Francul elvețian s-a întărit temporar după anunț, dar a revenit ulterior la un curs stabil în raport cu dolarul, la 0,8191 CHF/USD.

Președintele SNB, Martin Schlegel, a explicat că nivelul redus al inflației și lipsa presiunilor asupra prețurilor au determinat banca să continue relaxarea, iar următoarea decizie de politică monetară este programată pentru luna septembrie.

„Nu vom recurge ușor la dobânzi negative. Știm bine că ele sunt o provocare pentru o mare parte a economiei – de la fondurile de pensii la micii economisitori”, a spus Schlegel, menționând inclusiv riscul de creștere a prețurilor imobiliare ca efect colateral.

Potrivit scenariului de bază al băncii centrale, economia globală va încetini, iar inflația din SUA ar putea crește în trimestrele următoare. În Europa, SNB anticipează o reducere a presiunilor inflaționiste. Totodată, riscurile la adresa economiei mondiale rămân ridicate, fiind posibile noi bariere comerciale, deși politicile fiscale ar putea susține creșterea mai mult decât se estimează în prezent.

Presiuni pe franc

Decizia SNB vine într-o zi agitată pe frontul politicii monetare globale. Banca centrală a Norvegiei a surprins piețele cu prima reducere a dobânzii din ultimii cinci ani, în timp ce Banca Angliei urmează să anunțe propriul verdict. Miercuri, Rezerva Federală a SUA a păstrat dobânda neschimbată, dar a semnalat posibile scăderi până la finalul anului. La începutul lunii, Banca Centrală Europeană a tăiat, la rândul ei, dobânda cu 25 de puncte de bază.

„SNB a redus dobânda deoarece francul este prea puternic, iar perspectiva economică s-a deteriorat în urma noilor tarife impuse de SUA de Ziua Eliberării”, a declarat economistul UBS, Alessandro Bee, cu referire la măsurile protecționiste anunțate de președintele Donald Trump în aprilie. „Banca centrală vrea să prevină o apreciere și mai puternică a francului, care ar afecta exportatorii și ar amplifica deflația”.

Deși inflația a fost doar ușor negativă în mai, efectul complet al francului puternic se va vedea abia în lunile următoare, avertizează GianLuigi Mandruzzato, economist senior la EFG. Potrivit acestuia, SNB va menține probabil dobânda la zero, exceptând un declin economic sever provocat de noile tarife americane.

„Toate opțiunile rămân pe masă – inclusiv dobânzile negative și intervențiile valutare – dar ar fi nevoie de o deteriorare economică semnificativă pentru a fi puse în aplicare”, a spus Mandruzzato.

Randamentul obligațiunii elvețiene pe doi ani a rămas în teritoriu negativ, semnal că piețele se așteaptă în continuare la o posibilă trecere sub zero a dobânzii-cheie în lunile următoare.

Francul, considerat un activ de refugiu, s-a apreciat cu aproximativ 11% față de dolar în 2025, reducând presiunile inflaționiste prin ieftinirea importurilor.

SNB a reiterat că este pregătită să intervină pe piețele valutare pentru a menține stabilitatea prețurilor, deși Washingtonul a inclus recent Elveția pe lista statelor monitorizate pentru posibile practici comerciale și valutare incorecte.

„Chiar dacă SNB nu vrea neapărat să evite acuzațiile de manipulare valutară, e prudent din punct de vedere politic să nu se grăbească spre dobânzi negative”, a spus Karsten Junius, economist-șef la banca J. Safra Sarasin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.