Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află luni, 9 noiembrie, în România, în cadrul unei deplasări în regiunea Mării Negre.
Oficialul european are programate întrevederi cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu. Anunțul Comisiei nu indică proiecte sau sume care ar urma să fie aprobate în timpul vizitei. Reprezentanța în România
Miza economică este însă mai mare decât caracterul protocolar al întâlnirilor. România încearcă să obțină un rol central în aplicarea strategiei europene pentru Marea Neagră, într-un moment în care nave comerciale sunt atacate, infrastructura energetică este amenințată, iar porturile și rutele de transport capătă o importanță strategică tot mai mare.
Centrul european de securitate maritimă
Strategia Comisiei Europene pentru regiune prevede crearea unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră. România și Bulgaria coordonează pregătirea inițiativei.
Centrul ar trebui să îmbunătățească schimbul de informații, supravegherea navigației, protecția infrastructurii critice și răspunsul la mine, atacuri și riscuri de mediu.
Pentru România, întrebarea decisivă este unde va funcționa centrul, ce atribuții va avea și din ce buget european vor fi plătite echipamentele, personalul și infrastructura.
Strategia adoptată de Comisie nu alocă automat României o sumă. Ea stabilește direcțiile politice, iar finanțarea trebuie transformată în proiecte eligibile prin programele și bugetele europene. Enlargement and Eastern Neighbourhood
Portul Constanța și coridoarele de transport
Al doilea obiectiv major este finanțarea conectivității. Comisia urmărește dezvoltarea rețelelor de transport, energie și comunicații care leagă Europa de Caucaz și Asia Centrală.
România poate cere bani pentru extinderea capacității Portului Constanța, modernizarea căilor ferate, eliminarea blocajelor de pe Dunăre și protejarea infrastructurii de transport.
Portul Constanța a devenit o rută importantă pentru exporturile Ucrainei și pentru transportul de mărfuri spre și dinspre estul Europei. Creșterea rolului său necesită însă investiții în terminale, linii feroviare, securitate cibernetică, control al traficului și echipamente de supraveghere.
Energie și infrastructură critică
În discuție intră și protecția proiectelor energetice din Marea Neagră, a cablurilor, conductelor, platformelor și viitoarelor capacități eoliene offshore.
Atacurile repetate asupra infrastructurii ucrainene arată că investițiile energetice nu mai pot fi evaluate numai prin costul de construcție. Sistemele de supraveghere, apărarea antiaeriană, securitatea cibernetică și capacitatea de intervenție trebuie incluse în bugetele proiectelor.
Vizita Ursulei von der Leyen nu trebuie prezentată drept o aprobare automată a finanțării. Rezultatul relevant pentru România va fi existența unor sume, termene, programe și responsabilități concrete.