Statul mai aruncă 426 de milioane de lei în gaura neagră a certificatelor de carbon pentru CE Oltenia

Toți cei 106 senatori prezenți au votat în favoarea inițiativei, fără niciun vot împotrivă și fără abțineri, conform rezultatului oficial publicat de Senat.

Votul nu înseamnă însă că banii pot fi transferați imediat. Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul merge la Camera Deputaților, care are votul decisiv. Ulterior, legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial.

Mai există un obstacol major: Guvernul a avertizat că suma nu este prevăzută în bugetul Ministerului Energiei pentru 2026.

O restanță de 425,8 milioane de lei

Proiectul L576/2026 prevede acordarea, până la 31 decembrie 2026, a unei diferențe de grant în valoare de 425.838.400 de lei. Banii sunt destinați finanțării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care CE Oltenia trebuie să le achiziționeze pentru conformarea cu obligațiile de mediu.

Inițiatorii susțin că suma nu reprezintă un ajutor nou, ci o diferență din grantul aferent schemei de restructurare, care ar fi trebuit plătită în 2025.

Certificatele de emisii funcționează ca o taxă asupra poluării: pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, producătorul trebuie să dețină un certificat. Cum lignitul produce cantități mari de CO2, costul suportat de termocentrale este foarte ridicat.

În cazul CE Oltenia, cheltuielile cu certificatele au depășit două miliarde de lei în 2025 și au reprezentat aproximativ 45% din cheltuielile totale ale societății, potrivit informațiilor prezentate anterior de Guvern.

Practic, o parte importantă din banii obținuți prin vânzarea energiei electrice este consumată de obligația de a cumpăra drepturi de emisii, înainte ca societatea să poată finanța salariile, reparațiile, investițiile și rambursarea datoriilor.

Guvernul spune că banii nu există în buget

Executivul a transmis un punct de vedere negativ asupra proiectului. Potrivit documentului citat în raportul parlamentar, în bugetul Ministerului Energiei pentru 2026 „nu sunt prevăzute sume cu această destinație”.

Acordarea grantului ar crește necesarul de finanțare al ministerului cu 425,84 milioane de lei și ar produce cheltuieli suplimentare cu impact asupra deficitului bugetar.

Aceasta este principala vulnerabilitate a proiectului: Parlamentul poate crea temeiul juridic al plății, dar trebuie identificată și sursa efectivă a banilor. Dacă suma nu este introdusă în buget prin rectificare sau printr-un alt mecanism, simpla adoptare a legii nu garantează transferul.

Și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a dat aviz negativ, la fel ca și Consiliul Economic și Social. Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, iar Consiliul Concurenței a atras atenția asupra respectării regulilor europene privind ajutoarele de stat. Parcursul documentelor poate fi consultat în fișa oficială a proiectului L576/2026.

Alte sute de milioane de euro, mutate în anii următori

Proiectul nu se limitează la diferența de grant. Forma adoptată de Senat prelungește până la 31 decembrie 2029 perioada în care pot fi efectuate trageri din împrumuturile garantate de stat prevăzute în planul de restructurare.

De asemenea, plata aportului în numerar de 180 de milioane de euro al Ministerului Energiei la capitalul CE Oltenia este mutată în primul semestru din 2027. Aportul fusese stabilit încă din 2022, dar compania a ajuns să se judece cu acționarul său majoritar pentru recuperarea sumei.

Prin urmare, expunerea statului nu se oprește la cele 425,8 milioane de lei votate acum. Schema cuprinde granturi, garanții și aporturi de capital întinse pe mai mulți ani.

Cât plătește România pentru energia pe cărbune

Susținătorii proiectului argumentează că CE Oltenia este necesară pentru siguranța sistemului energetic, în special în orele de consum maxim, în perioadele fără vânt sau atunci când seceta reduce producția hidrocentralelor.

Grupurile pe lignit pot furniza energie controlabilă, spre deosebire de centralele eoliene și fotovoltaice, a căror producție depinde de vreme. Închiderea accelerată a capacităților pe cărbune, înainte de finalizarea noilor centrale pe gaz și a proiectelor de stocare, ar putea crește dependența României de importuri.

Pe de altă parte, plata repetată din buget a certificatelor de carbon menține în funcțiune o producție costisitoare și poluantă. Banii folosiți pentru conformarea la obligațiile de mediu nu construiesc automat capacități energetice noi și nici nu modernizează grupurile existente.

Miza reală este dacă ajutorul cumpără timp pentru finalizarea centralelor pe gaz și a proiectelor regenerabile din planul de restructurare sau doar amână din nou problemele financiare ale companiei.

Până la votul Camerei Deputaților și identificarea unei surse bugetare, CE Oltenia nu are însă 426 de milioane de lei în cont. Are doar promisiunea unanimă a Senatului.