Sorin Cîmpeanu, mesaj tranșant despre inteligența artificială în educație: Nu trebuie interzisă

Inteligența artificială nu trebuie interzisă în educație, ci integrată în programele de studiu, ca instrument transversal, indiferent de domeniu. Este una dintre ideile susținute de prof. univ. dr. Sorin-Mihai Cîmpeanu, rectorul U.S.A.M.V. București, în cadrul Conferinței Universităților, Ediția a VI-a, „Inteligența artificială în Educație - soluție sau problemă?”, eveniment organizat de DC Media Group.

Sorin-Mihai Cîmpeanu a plecat de la o idee pe care a prezentat-o drept esențială pentru orice discuție despre viitorul societății: fără educație, niciun instrument tehnologic, oricât de performant, nu poate fi folosit corect.

Rectorul U.S.A.M.V. București a mulțumit organizatorilor pentru inițiativa conferinței și a subliniat că astfel de evenimente susțin sistemul de educație din România într-un moment în care, spune el, importanța educației pare uneori trecută în plan secund: „Se pare că în ultima vreme, unii mai uită cât de importantă este educația. Dar astfel de evenimente nu fac decât să sprijine sistemul de educație din România, să sprijine ideea de educație. O să-mi permit să spun cu toată convingerea ceea ce spun de fiecare dată: fără educație nimic nu se poate. Educația stă la baza tuturor lucrurilor”.

Inteligența artificială este viitorul, dar nu poate înlocui educația

În opinia rectorului, inteligența artificială este deja o realitate care va deveni tot mai prezentă în viața de zi cu zi. Însă tocmai din acest motiv, educația devine și mai importantă.

„Inteligența artificială este, fără doar și poate, viitorul. Că vrem sau când vrem, ea va fi mult mai prezentă în viețile noastre”, a spus Sorin-Mihai Cîmpeanu.

Acesta a explicat că folosirea corectă a inteligenței artificiale depinde în mod direct de nivelul de educație al utilizatorului. Nu este suficient ca un instrument digital să ofere răspunsuri rapide. Omul trebuie să știe ce să întrebe, cum să interpreteze răspunsul și cum să îl aplice.

„Ideea este că fără educație nu o să poți utiliza acest instrument spectaculos, obținut printr-un progres la care nu ne mai gândeam, al tehnologiei. Pentru simplul motiv că fără educație nu vei ști să formulezi întrebările corect. Fără educație nu vei ști să înțelegi răspunsul pe care ți-l furnizează inteligența artificială. Fără educație nu vei ști să aplici ceea ce ți se spune inteligența artificială. Deci educația va avea, cu siguranță, rolul ei, chiar dacă inteligența artificială va fi mult mai prezentă”, a afirmat rectorul U.S.A.M.V. București.

Mesajul este unul important mai ales în contextul în care AI este privită, în multe situații, fie ca o amenințare la adresa învățării, fie ca o soluție miraculoasă pentru problemele sistemului educațional. Cîmpeanu a respins ideea unei opoziții simple între om și tehnologie și a susținut că miza reală este modul în care sistemul educațional pregătește tinerii să folosească aceste instrumente.

AI trebuie integrată în curriculum, nu interzisă

Una dintre temele centrale ale conferinței a fost dacă inteligența artificială ar trebui interzisă sau integrată în curriculum. Răspunsul lui Sorin-Mihai Cîmpeanu a fost fără echivoc: integrarea este soluția.

„Îmi place. Aveți printre temele propuse și o întrebare: trebuie interzisă sau integrată în curiculă? Opinia mea este că ea trebuie integrată în curiculă”, a spus rectorul.

Acesta a precizat însă că nu este vorba neapărat despre crearea unor programe de studiu dedicate exclusiv inteligenței artificiale, ci despre introducerea competențelor de utilizare a AI în toate domeniile de formare.

„Și nu neapărat ca un program de studiu de inteligență artificială, ci competențele de utilizare a inteligenței artificiale să fie competențe transversale integrate în fiecare program de studiu. Indiferent că vorbim de științe economice, de agricultură, de medicină, de științe sociale, de științe politice, trebuie să ai competențe de utilizare a inteligenței artificiale”, a explicat Sorin-Mihai Cîmpeanu.

Această abordare ar presupune ca AI să nu mai fie tratată ca o disciplină izolată, rezervată exclusiv specialiștilor în IT, ci ca o abilitate de bază pentru orice viitor absolvent. Cu alte cuvinte, un economist, un medic, un agronom, un arhitect sau un specialist în științe sociale ar trebui să știe cum să folosească responsabil și eficient inteligența artificială în propria profesie.

Universitățile au nevoie de ghiduri etice pentru AI

Rectorul U.S.A.M.V. București a vorbit și despre necesitatea unor ghiduri clare pentru folosirea inteligenței artificiale în mediul universitar. În opinia sa, integrarea AI în educație trebuie însoțită de reguli și limite etice.

„Ați mers mai în profunzime a subiectului și ați adresat o altă întrebare: etică și ghidul pentru folosirea inteligenței artificiale în universități. Da, cu siguranță e o întrebare corectă. Cred că răspunsul este din start. Avem nevoie, din moment ce avem nevoie de competențe transversale de inteligență artificială. Avem nevoie și de ghiduri pentru a utiliza și să știm în ce limite etice putem utiliza inteligența artificială”, a declarat Cîmpeanu.

El a atras atenția că multe dintre temele aflate pe agenda educațională au nevoie și de reglementare. În acest context, a subliniat importanța Parlamentului și a oamenilor informați în procesul de legiferare.

„Absolut toate temele pe care le aveți în agendă necesită reglementare, reglementarea se face, era ultima oară când m-am uitat în Constituție, la nivelul Parlamentului, legiferarea. Iar pentru legiferare e nevoie de oameni informați. Este nevoie de oameni care să știe încotro se îndreaptă sistemele de educație și societatea”, a spus rectorul.

Relația profesor - student va intra într-o nouă paradigmă

Sorin-Mihai Cîmpeanu a mai spus că, indiferent de progresul inteligenței artificiale, relația dintre profesor și student nu va dispărea. Ea se va transforma, dar va rămâne esențială pentru universități.

„Mă bucură prezența studenților, pentru că ei sunt viitorul. Fără studenți, universitățile nu există. Inteligența artificială, oricât de mult va progresa, relația profesor-student sunt convins că va exista, chiar dacă ea va intra într-o nouă paradigmă”, a afirmat rectorul U.S.A.M.V. București.

Declarația vine într-un moment în care numeroase universități din lume încearcă să stabilească limitele utilizării AI în procesul de învățare, evaluare și cercetare. De la redactarea lucrărilor până la analiza datelor, instrumentele bazate pe inteligență artificială schimbă modul în care studenții lucrează, dar și modul în care profesorii trebuie să evalueze competențele reale ale acestora.

Tinerii vor competențe rapide și utile pe piața muncii

O altă temă abordată de Sorin-Mihai Cîmpeanu a fost adaptarea universităților la nevoile noilor generații. Rectorul a susținut că tinerii nu mai au aceeași răbdare pentru programe lungi de studiu și caută tot mai mult competențe concrete, care pot fi folosite rapid pe piața muncii.

„Universitățile trebuie să-și adapteze comportamentul, oferta educațională, concentrându-se mai mult pe dobândirea de competențe. Tinerele generații nu mai au răbdarea de a urma programe lungi de 4 ani, de 5 ani, de 6 ani, vor să achiziționeze rapid competențe pe care să le poată valorifica pe piața muncii”, a spus Cîmpeanu.

În acest context, rectorul a vorbit despre microcertificări, adică programe scurte de formare, prin care tinerii pot dobândi abilități precise într-un timp redus.

„Este vorba, de fapt, de microcertificări. Părerea mea, poate greșesc, lansez această întrebare în dezbatere, că pe viitor vor fi mult mai mulți și acei tineri care vor solicita de la universități certificări de scurtă durată, două-trei săptămâni, patru săptămâni, șase săptămâni. Să învețe să facă ceva, la finalul celor șase săptămâni să învețe să facă ceva”, a explicat acesta.

Cîmpeanu a legat această tendință de avantajele oferite de inteligența artificială. În opinia sa, dacă informația poate fi accesată mai rapid prin AI, universitățile trebuie să se concentreze mai mult pe formarea de competențe aplicate.

„Mergând în tandem cu avantajele pe care le oferă inteligența artificială, tinerii doresc să învețe, să facă ceva care să le fie util. Doresc să înțeleagă, se poate trece mai rapid peste dobândirea de informații, pentru că informațiile tocmai ce am fost de acord că le putem obține prin inteligența artificială”, a spus rectorul.

România trebuie să atragă mai mulți studenți din India

În finalul intervenției, Sorin-Mihai Cîmpeanu a vorbit și despre potențialul de internaționalizare al universităților românești, cu accent pe relația cu India. Acesta a remarcat că, deși India are un potențial foarte mare în zona învățământului universitar, România atrage în prezent prea puțini studenți indieni.

„Există un parteneriat între Uniunea Europeană și India, că India are un potențial extraordinar de dezvoltare, inclusiv din perspectiva învățământului universitar. Sunt foarte mulți studenți din India în universitățile din Statele Unite, în universitățile din Marea Britanie, dar există un potențial foarte mare. Sunt puțini studenți din India în România, doar 280 de studenți din India avem în România, în Moldova sunt 2.500 de studenți, iar în universități în Ucraina sunt 10.000 de studenți”, a spus rectorul.

În opinia sa, potențialul universităților românești este mult mai mare, iar relația cu India ar trebui tratată ca una privilegiată.

Cîmpeanu a anunțat și o discuție recentă la Ministerul Afacerilor Externe privind promovarea ofertei educaționale românești și flexibilizarea regimului de obținere a vizelor de studiu.

„Am avut o întâlnire la Ministerul de Externe zilele trecute, prin care, plecând de la acea idee de susținere a universităților în promovarea ofertei educaționale și în același timp de flexibilizare a regimului de obținere a vizelor de studiu, ca să începem cumva, am putea începe printr-un consorțiu de trei, patru, cinci, șase universități care vor să promoveze oferta educațională, să participe la procesul de recrutare, inclusiv la analiza dosarelor de solicitare a vizelor de studii”, a declarat rectorul.

Acesta a spus că, în discuțiile cu Ministerul de Externe, s-a conturat ideea unui grup de țări pilot: India, Egipt și Vietnam.

„Cu Ministerul de Externe concluzia a fost că trebuie început printr-un grup de țări pilot care au fost definite: India, Egipt și Vietnam. Deci asta ar fi și o noutate anunțată”, a mai spus Sorin-Mihai Cîmpeanu.

Declarațiile rectorului U.S.A.M.V. București conturează o direcție clară: universitățile nu mai pot trata inteligența artificială ca pe un fenomen exterior sistemului de educație. Ea trebuie înțeleasă, reglementată, integrată și folosită pentru formarea de competențe reale. În același timp, universitățile trebuie să își adapteze oferta, să răspundă mai rapid cerințelor pieței muncii și să devină mai active în competiția internațională pentru studenți.