Saab a prezentat noua versiune Combat Boat 90 CX, o ambarcațiune de 18 metri proiectată să opereze fără echipaj la bord sau cu echipaj, în funcție de misiune. Platforma poate fi configurată pentru supraveghere, atac împotriva navelor și apărare antiaeriană apropiată. Suedia este primul client, iar producția a început, însă compania nu a anunțat un calendar al livrărilor sau prețul noii ambarcațiuni.
Anunțul vine într-un moment în care atacurile asupra navelor comerciale și incursiunile dronelor ridică probleme de securitate în Marea Neagră. România a anunțat că vrea să accelereze dezvoltarea capacităților de supraveghere și a echipamentelor pentru combaterea minelor și dronelor.
O platformă mai mare, cu peste 50% mai multă capacitate
CB90 CX are 18 metri lungime, față de 16,3 metri pentru modelul CB90 Next Generation (CB90 NG). Potrivit lui Anders Hellman, șeful diviziei Docksta din cadrul Saab, noua ambarcațiune are o capacitate de încărcare cu peste 50% mai mare decât modelul NG. Este construită cu sisteme noi de automatizare și monitorizare, control al focului și tehnologie „steer-by-wire”, care înlocuiește legătura mecanică dintre comenzile de la bord și sistemul de direcție.
Există o diferență de formulare între prezentarea Saab și relatarea publicației Breaking Defense: compania descrie CX drept o platformă care poate opera cu sau fără echipaj, în timp ce Hellman a spus publicației că a fost concepută pentru misiuni fără echipaj încă de la început. Elementul autonom este susținut de sistemul Saab Autonomous Ocean Core, destinat controlului ambarcațiunilor.
„Viitorul operațiunilor navale nu înseamnă doar mai multe platforme, ci distribuirea unei capacități de luptă mai mari în întreaga forță”, a transmis Hellman în comunicatul Saab.
Trei configurații: radar, rachete și tun antiaerian
Prima variantă este destinată misiunilor de informații, supraveghere și recunoaștere. Saab indică folosirea radarului Giraffe 1X, care poate urmări ținte aeriene și de suprafață, inclusiv drone și ambarcațiuni rapide. Potrivit fișei de produs a companiei, raza tehnică a radarului depășește 100 de kilometri.
A doua configurație ar putea ataca nave de suprafață dincolo de raza vizuală. Saab menționează integrarea rachetelor antinavă MBDA MARTE ER, cu o rază declarată de peste 100 de kilometri. A treia variantă este destinată apărării antiaeriene apropiate și ar urma să folosească un tun automat de 30 mm, cu muniție programabilă, pentru a angaja inclusiv drone și muniții rătăcitoare. Acestea sunt capabilități propuse de producător, nu informații despre armamentul unei ambarcațiuni deja livrate.
Suedia investește masiv în apărare
Pentru 2026, bugetul alocat apărării militare suedeze este de 1,28 miliarde de euro. Guvernul estimează că această sumă va echivala cu 2,8% din PIB, potrivit definiției NATO. Alocările cresc cu 2,41 miliarde de euro față de 2025, adică 18%, iar autoritățile au anunțat că urmăresc atingerea pragului de 3,5% din PIB până în 2030.
Noua CX trebuie deosebită de comanda suedeză anunțată în iulie 2025: atunci, Administrația suedeză pentru echipamente de apărare (FMV) a comandat 22 de ambarcațiuni CB90 NG, pentru aproximativ 81 de milioane de euro.
Acea comandă continuă un contract din 2024, iar livrările urmează să se desfășoare în următorii ani. Potrivit Breaking Defense, ambarcațiunile urmau să înlocuiască o parte dintre cele 16 CB90 donate de Suedia Ucrainei. Valoarea de 81 de milioane de euro se referă la modelul NG, nu la noua versiune CX, al cărei preț nu a fost făcut public.
Ce legătură ar putea avea cu România
În octombrie, România a anunțat că va accelera dezvoltarea supravegherii maritime și a capacităților de intervenție împotriva dronelor și minelor. Decizia a venit după atacuri asupra unor nave comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei. Reuters a relatat pe 3 noiembrie că, după loviturile din octombrie, NATO a anunțat suplimentarea patrulelor aeriene maritime, a radarelor și a dronelor în regiune.
O ambarcațiune autonomă rapidă, echipată cu radar, senzori și armament, ar putea fi analizată ca parte a unui sistem mai larg de supraveghere și apărare de coastă. Ar putea patrula în zone unde prezența permanentă a unor nave mai mari este costisitoare și ar putea transmite date către alte unități. În același timp, o platformă de acest tip nu înlocuiește radarele de coastă, aviația, navele de patrulare sau sistemele terestre de apărare antiaeriană.
Deocamdată nu există informații că MApN ar fi solicitat sau analizat CB90 CX. Saab o dezvoltă pentru cerințele Suediei, iar posibila utilitate pentru România rămâne o ipoteză de evaluat în funcție de cost, autonomie, comunicații, integrarea cu sistemele NATO și regulile de utilizare a armamentului.
Saab lucrează și la vehicule autonome subacvatice. În octombrie, compania, FMV și Forțele Armate suedeze au prezentat un demonstrator fără echipaj, dezvoltat pentru testarea viitoarelor capabilități subacvatice și pentru operarea alături de platforme existente, inclusiv submarine. Programul este încă în faza de evaluare, nu reprezintă o achiziție operațională anunțată.