Românii și firmele iau mai multe credite, dar inflația „mănâncă” tot

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a urcat în august 2025 la 440,65 miliarde de lei, marcând o creștere de 0,4% față de iulie, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). În termeni reali, ajustați cu inflația, dinamica rămâne însă negativă, la -1,7%, ceea ce arată presiunea prețurilor ridicate asupra pieței de credit.

Creditul în lei și cel în valută, evoluții diferite

În structura creditului neguvernamental, ponderea cea mai mare o deține creditul în lei, cu 69,3% din total, care a crescut modest, cu 0,2%. Creditul în valută, exprimat în lei și reprezentând 30,7% din sold, a avansat cu 0,7%, tendință confirmată și în cazul exprimării indicatorului în euro.

Raportat la august 2024, creditul neguvernamental este mai mare cu 8%, însă în termeni reali se înregistrează o scădere de 1,7%. Componenta în lei a crescut cu 7,5% nominal, dar a scăzut cu 2,2% real, iar componenta în valută a avansat cu 9,3% nominal și cu 7,1% în euro, ceea ce arată o orientare mai pronunțată a companiilor și populației către împrumuturile în valută.

Citește și: Isărescu: fără securitate cibernetică, Rusia poate bloca plățile în trei zile

Creditul guvernamental accelerează

Pe lângă împrumuturile către sectorul privat, și creditul guvernamental a consemnat un avans vizibil. În august 2025, soldul acestuia a ajuns la 256,11 miliarde de lei, în creștere cu 0,8% față de luna iulie. Față de aceeași lună a anului trecut, majorarea este de 16,3% nominal și 5,8% real, confirmând dependența sporită a statului de finanțarea prin bănci într-o perioadă de consolidare fiscală dificilă.

Masa monetară, în ușoară scădere lunară

Indicatorul masei monetare în sens larg (M3) s-a situat la finalul lunii august la 751,13 miliarde de lei. Comparativ cu iulie, acesta a scăzut cu 0,1% nominal și cu 2,2% real. Raportat însă la august 2024, masa monetară este mai mare cu 8,3% nominal, dar în scădere cu 1,4% real, evoluție care reflectă atât politicile monetare restrictive ale BNR, cât și efectul persistenței inflației.

Creșterea modestă a creditării în august, combinată cu scăderea în termeni reali, confirmă dificultățile pe care mediul privat le întâmpină în accesarea finanțării. Ratele de dobândă ridicate, alături de incertitudinile fiscale și economice, frânează apetitul pentru credite noi. În același timp, cererea guvernului pentru resurse interne crește, ceea ce poate exercita presiuni suplimentare asupra pieței.

Pentru perioada următoare, BNR ar putea continua să mențină o politică monetară prudentă, echilibrând nevoia de sprijinire a economiei cu obiectivul reducerii inflației.