Nazare pregătește terenul pentru un buget auster în 2027

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei în valoare nominală și de 1,5 puncte procentuale din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că datele arată efectele măsurilor de consolidare fiscală și că investițiile au putut crește în paralel cu reducerea deficitului. Într-o postare pe Facebook, el a atras însă atenția că rezultatul nu justifică relaxarea fiscală: România are în continuare un deficit ridicat, iar dobânzile, obligațiile deja asumate și incertitudinea legată de fondurile europene apasă asupra bugetelor următoare.

Încasările au crescut mai repede decât cheltuielile

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de primele nouă luni din 2025. Cheltuielile au ajuns la aproximativ 601 miliarde de lei, cu 5,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Diferența dintre venituri și cheltuieli explică deficitul de 78,3 miliarde de lei.

Creșterea veniturilor reflectă atât colectarea, cât și efectele modificărilor fiscale. Încasările nete din TVA au urcat cu 24,8%, până la 118,27 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a indicat că evoluția a fost influențată inclusiv de schimbarea cotelor de TVA, astfel că avansul nu poate fi atribuit exclusiv unei colectări mai bune. Contribuțiile de asigurări au crescut cu 6,8%.

Nazare a mai remarcat că cheltuielile de personal au fost cu 4,43 miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea vine în contextul măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale adoptate în 2025 și 2026.

Investițiile au crescut, cu sprijinul fondurilor europene

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Ministrul susține că peste 70% din investițiile publice din acest an au fost finanțate din fonduri europene.

Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%, potrivit datelor invocate de Nazare. Acest ritm susține investițiile, dar face execuția bugetară dependentă de rambursarea și validarea cheltuielilor eligibile.

România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și 6. Banii solicitați nu sunt însă echivalenți cu sumele deja încasate. Cererile trebuie evaluate de Comisia Europeană, iar nevalidarea unor sume poate obliga statul să acopere din bugetul național cheltuieli făcute pentru proiecte. Ministerul Finanțelor a avertizat anterior că încasarea banilor rămași este importantă pentru acoperirea cheltuielilor și respectarea țintei de deficit.

În postarea sa, Nazare spune că bugetul pentru 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. El a cerut ministerelor să clarifice stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele certe de finanțare. Evaluarea urmează să stabilească ce investiții pot fi finalizate realist și ce proiecte ar putea necesita alte surse de bani.

Dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei

Presiunea cea mai vizibilă asupra bugetului vine din costul datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Suma reduce spațiul disponibil pentru alte cheltuieli publice, de la investiții la servicii.

Nazare a mai enumerat titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei și presiuni de finanțare în sistemul de sănătate. El susține că angajamentele și contractele trebuie raportate la banii care pot fi asigurați efectiv, nu doar la alocări sau estimări.

„2027 nu este un an al creșterilor spectaculoase de bugete”

Ministrul spune că rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 vor trebui să țină cont de veniturile realiste, cheltuielile permanente, investițiile aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE. „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis Nazare.

El a invocat și riscul ca o deteriorare a ratingului de țară să scumpească împrumuturile statului și finanțarea pentru companii. Principiul propus de ministru pentru deciziile bugetare este ca „nicio cheltuială permanentă” să nu fie aprobată fără o sursă permanentă de finanțare.

Cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor arată o reducere a deficitului în execuția bugetară, dar nu elimină riscurile invocate de Nazare. În plus, execuția bugetară internă și deficitul calculat după metodologia europeană ESA sunt indicatori diferiți și nu trebuie confundați.