Statul ar putea plăti hackerii care găsesc breșe în sistemele publice
03 Noiembrie 2026
Consiliul Fiscal vede absorbția fondurilor europene și rambursările din PNRR drept principalul risc pentru deficitul din 2026. România mizează pe încasarea integrală a finanțărilor prevăzute.
Deficitul bugetar cash ar putea ajunge la 6,25% din PIB în 2026, estimează Consiliul Fiscal, dar atingerea acestui nivel depinde și de încasarea fondurilor europene programate. Instituția consideră absorbția banilor europeni și rambursarea sumelor din PNRR drept principalele riscuri pentru execuția bugetară.
Bugetul a fost construit mizând pe atragerea integrală a banilor din PNRR
România a inclus în bugetul din acest an aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR: 6,5 miliarde de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Consiliul Fiscal avertizează că încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit.
La finalul lunii septembrie, rata efectivă de absorbție a PNRR, fără prefinanțări, era de 54,9%. Pe componenta de granturi ajunsese la 63,8%, iar pe cea de împrumuturi, la 36,4%. În cazul fondurilor structurale și de coeziune, rata efectivă de absorbție pentru programele naționale și regionale era de 27,4%.
Consiliul Fiscal consideră că nivelul planificat al veniturilor din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR pare ușor optimist în raport cu execuția bugetară de până acum. Cu alte cuvinte, bugetul se bazează pe bani care trebuie să fie atrași și rambursați într-un interval scurt.
Cheltuielile făcute pot rămâne în sarcina bugetului național
Riscul este mai mare în cazul granturilor. Dacă o sumă nu este validată de Comisia Europeană, cheltuielile deja făcute pentru proiectele respective nu mai pot fi acoperite din acei bani europeni și rămân în sarcina bugetului național. Împrumuturile PNRR au un alt tratament: plățile făcute din această componentă se reflectă în deficit indiferent de momentul în care intră tranșele de finanțare, arată Consiliul Fiscal.
Într-o informare din octombrie, Ministerul Finanțelor arăta că România mai avea de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată 5 și 4,35 miliarde de euro din cererea finală, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei Europene era așteptată până la 20 noiembrie. Ministerul a avertizat că sumele din granturi care nu vor fi validate vor trebui acoperite de la bugetul național.
Ținta de deficit este posibilă, dar nu sigură
După primele nouă luni, deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor era de 3,8% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Consiliul Fiscal spune că există premise pentru atingerea unei ținte de 6,25% din PIB, dar sub rezerva riscurilor menționate în analiză. Ținta oficială stabilită prin rectificare este de 6,2% din PIB.
Consiliul Fiscal atrage atenția și asupra diferenței dintre deficitul cash și cel calculat după metodologia europeană ESA. Amânarea unor plăți poate influența deficitul cash, însă nu schimbă calculul ESA, care înregistrează veniturile și cheltuielile pe bază de angajamente și este definitivat după încheierea anului. România va fi evaluată în procedura de deficit excesiv în funcție de indicatorul ESA.