FMI îndeamnă statele UE să facă reforme şi să utilizeze împrumuturile comune pentru a-şi acoperi necesarul de cheltuieli

Ţările Uniunii Europene vor face faţă unor cheltuieli mari cu apărarea, energia şi pensiile în următorii 15 ani, le-a spus sâmbătă Fondul Monetar Internaţional miniştrilor de finanţe din UE reuniţi la Nicosia, sugerând un mix de reforme, consolidare fiscală şi împrumuturi comune pentru a gestiona această situaţie, transmite Reuters.

"Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei ţări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual", a transmis FMI într-un document folosit ca bază pentru discuţiile la reuniunea informală a miniştrilor europeni ai Finanţelor.

"Ţările UE trebuie să îmbunătăţească stimulentele"

Documentul FMI precizează că, pentru a preveni un astfel de scenariu, ţările UE trebuie să îmbunătăţească stimulentele, pentru ca cetăţenii lor să se deplaseze în interiorul blocului comunitar pentru a găsi de lucru şi pentru ca firmele să îi angajeze. De asemenea, UE ar trebui să îşi integreze pieţele energetice, să faciliteze circulaţia economiilor cetăţenilor spre investiţiile profitabile din întregul bloc comunitar şi să unifice legislaţia care acum diferă adesea de la o ţară la alta.

Reforma sistemelor de pensii şi o vârstă de pensionare mai mare ar fi, de asemenea, de ajutor, la fel ca şi garanţiile guvernamentale pentru investiţii mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon şi rezistente la schimbările climatice, care ar ajuta şi la atragerea capitalului privat.

Apel pentru finanţarea la comun a proiectelor din inovare, energie şi apărare

În sfârşit, guvernele statelor membre UE ar trebui să fie de acord că inovarea, energia şi apărarea sunt bunuri publice europene şi ar trebui finanţate prin împrumuturi comune. Subiectul datoriilor comune este unul extrem de controversată în UE, unde unele ţări precum Spania, Italia sau Franţa sunt pentru, dar altele, precum Germania şi mai multe ţări din nordul Europei, se opun vehement ideii.

"Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferenţe de opinie, dar este cu siguranţă unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare", a declarat preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, pentru Reuters.