Dumitru Costin: România este singura țară din UE unde șomajul crește

România este singurul stat membru al Uniunii Europene în care rata șomajului este în creștere, iar tendința se accentuează pe fondul concedierilor din mai multe sectoare economice, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), în emisiunea „Ce se întâmplă?” de la DC News, moderată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu.

Potrivit liderului sindical, numai în a doua jumătate a anului trecut peste 40.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă, iar fluxul de disponibilizări continuă. 

Sistemul public de ocupare, „în grea suferință”

Dumitru Costin a criticat modul în care funcționează sistemul public de ocupare a forței de muncă din România, susținând că instituțiile responsabile nu mai au resursele necesare pentru a gestiona eficient creșterea șomajului.

„Suntem singura țară din Uniunea Europeană în care rata șomajului crește. În restul statelor există politici active și instituții care funcționează pentru piața muncii”, a explicat liderul BNS. 

Potrivit acestuia, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar trebui să joace un rol central în sprijinirea persoanelor disponibilizate, prin consiliere, recalificare și facilitarea accesului la noi locuri de muncă.

În practică însă, instituția s-ar fi transformat într-un sistem care gestionează doar dosarele de șomaj și plata indemnizațiilor.

Critici la adresa reformelor din trecut

Președintele BNS a afirmat că problemele sistemului public de ocupare sunt mai vechi și că instituția a pierdut multe resurse umane în urma reformelor administrative din trecut.

Potrivit lui Dumitru Costin, serviciile publice de ocupare ar trebui să fie dotate cu experți capabili să analizeze profilul profesional al persoanelor disponibilizate și să le ofere programe de recalificare sau alternative de angajare.

Comisia Europeană ar fi atras în repetate rânduri atenția asupra acestor vulnerabilități și ar fi cerut României să îmbunătățească serviciile publice de ocupare.

Program european de 250 milioane de euro pentru modernizarea sistemului

În acest context, România derulează un program finanțat din fonduri europene în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro, destinat modernizării sistemului public de ocupare.

Programul vizează creșterea capacității instituției de a gestiona fluxurile de persoane disponibilizate și de a oferi servicii mai eficiente pentru reintegrarea acestora pe piața muncii.

Potrivit lui Dumitru Costin, proiectul include inclusiv finanțarea salariilor pentru noi angajați pe o perioadă de patru ani.

Cu toate acestea, implementarea programului s-ar fi lovit de blocaje administrative, deoarece unele decizii guvernamentale au vizat reducerea numărului de angajați din sectorul public, în timp ce proiectul european presupunea exact contrariul.

Industria auto, printre cele mai afectate sectoare

În privința concedierilor recente, liderul BNS a spus că unul dintre cele mai afectate sectoare este industria de automobile și componente auto.

Multe companii românești din acest domeniu sunt integrate în lanțurile de producție ale unor mari producători din Germania, Franța sau Italia. Astfel, orice scădere a exporturilor acestor economii se transmite direct către fabricile din România.

Impactul tensiunilor comerciale globale

Dumitru Costin a menționat și impactul tensiunilor comerciale internaționale asupra industriei auto europene.

Potrivit acestuia, accesul producătorilor europeni pe piața nord-americană ar fi devenit mai dificil în urma politicilor comerciale promovate de Donald Trump, ceea ce afectează indirect și companiile din România care produc componente auto pentru export.

În acest context, Uniunea Europeană încearcă să găsească piețe alternative, iar acordul comercial cu blocul Mercosur a fost văzut ca o posibilă soluție pentru diversificarea exporturilor.

Efecte în lanț asupra economiei

Liderul BNS avertizează că problemele din industria auto pot avea efecte în lanț asupra economiei românești, deoarece sectorul componentelor auto este unul dintre cei mai mari angajatori din industrie.

În lipsa unor politici active pe piața muncii, creșterea numărului de disponibilizări ar putea amplifica presiunea asupra sistemului de protecție socială și asupra bugetului public.