Producția din Neptun Deep ar putea schimba traseele prin care ajunge gazul în Europa de Est. S&P Global Energy estimează că România își va consolida, din 2027, rolul de furnizor regional, inclusiv pentru Ucraina, iar volumele suplimentare din Marea Neagră ar putea reduce necesarul de LNG transportat spre nord prin Grecia și Coridorul Vertical, relatează Reuters. Miza ține și de costuri: tarifele cumulate pe rețelele traversate pot face gazul adus din Grecia mai scump pentru cumpărătorii din regiune.
Transportul până în Ungaria: 2,27 euro/MWh din Marea Neagră
O comparație a S&P Global Energy pentru anul gazier 2026–2027, relatată de publicația greacă Kathimerini și de presa economică românească, estimează costul transportului până în Ungaria la 2,27 euro/MWh pentru gazul din Marea Neagră. Pentru LNG-ul de la terminalul Revithoussa, costul estimat este de 4,43 euro/MWh. De la Alexandroupolis, tariful ajunge la 5,85 euro/MWh pe ruta prin rețeaua DESFA și la 7,51 euro/MWh pe ruta prin interconectorul Grecia–Bulgaria.
Aceste cifre compară costurile de transport către Ungaria, nu prețul total al gazului. Ele nu includ, prin urmare, o comparație completă între prețul de extracție al gazului românesc și costul de achiziție al LNG-ului, care depinde de contract și de piață. Diferența arată însă cât poate adăuga transportul pe mai multe rețele la costul gazului venit din sud. Chiar și ruta grecească mai ieftină din comparație are un tarif de transport de peste două ori mai mare decât ruta din Marea Neagră.
România poate câștiga piețe. Coridorul Vertical intră în competiție
Coridorul Vertical a fost conceput pentru a transporta spre Europa Centrală și de Est LNG descărcat în Grecia, inclusiv gaz american, dar și alte surse non-rusești. Pentru terminalele elene și operatorii de transport de pe traseu, volumele Neptun Deep ar putea însemna o concurență mai puternică pentru clienții din nord. Asta nu înseamnă că proiectele grecești vor rămâne fără cumpărători: prețul gazului, contractele, capacitatea disponibilă și tarifele de transport vor influența alegerea furnizorilor. reuters.com
Neptun Deep are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Proiectul este dezvoltat în cote egale de OMV Petrom și Romgaz, iar primele gaze sunt așteptate în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Producția ar urma să ajungă la un platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027, suficient pentru a dubla producția actuală a României, potrivit companiei.
Romgaz intenționează să folosească partea sa de producție pentru alimentarea centralelor pe gaze și a unui producător de îngrășăminte din România. OMV Petrom are contracte de furnizare pe termen lung pentru Germania și Republica Moldova, iar alte state din regiune și-au exprimat interesul. Reuters notează că aprovizionarea cu gaz românesc ar putea reduce nevoia unor volume de LNG care ar urma să traverseze Grecia și Coridorul Vertical. România ar putea deveni astfel o sursă alternativă pentru Ucraina, într-o regiune care trebuie să înlocuiască gazul rusesc.
Infrastructura din Marea Neagră, vulnerabilă
Avantajul comercial vine cu un risc de securitate. În august, armata română a intervenit de două ori pentru a distruge drone aeriene și navale în apropierea perimetrului Neptun Deep. Președintele Nicușor Dan a avertizat joi că atacurile cu drone și loviturile asupra navelor pun presiune și asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra proiectului din Marea Neagră. „Este nevoie de măsuri de descurajare”, a declarat acesta, potrivit Reuters.
Neptun Deep poate întări poziția României ca furnizor regional, dar avantajul va depinde de mai mult decât rezervele din largul mării. Proiectul trebuie să ajungă la producția planificată, iar gazul trebuie să poată fi transportat în siguranță și la costuri competitive către piețele vecine. Dacă aceste condiții se îndeplinesc, România ar putea concura direct atât cu LNG-ul adus prin Grecia, cât și cu gazul rusesc care încă alimentează unele piețe din regiune.