BNR anunţă că inflaţia va creşte peste nivelul prognozat anterior

Banca Naţională a publicat, marţi, minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 octombrie 2026.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1 la sută în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8 la sută în iunie 2028.

S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an –, precum și evoluția cursului de schimb al leului. 

Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii.

Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să se resimtă doar ceva mai pregnant în viitorul apropiat comparativ cu perioada anterioară, dar să devină tot mai evidente în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susținut membrii Consiliului, evocând din nou decalajele de timp cu care se manifestă efectele gap-ului negativ al PIB - mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază -, dar și dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată în semestrul I 2026 și perspectiva continuării adâncirii acestuia în semestrul II, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025. Acestora li se alătură slăbirea accentuată a cererii de consum în prima jumătate a anului curent și probabila trenare a redresării ei pe orizontul apropiat de timp, precum și coborârea dinamicii costurilor salariale din sectorul privat la niveluri joase din perspectivă istorică în semestrul I 2026, succedată însă de o posibilă creștere în trimestrul III, având în vedere și reamplificarea pronunțată a celei din industrie în luna iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut, au arătat membrii Consiliului.