Atacurile ucrainene scot din piață 290.000 de barili de rafinare pe zi

Două rafinării controlate de gigantul petrolier rus Rosneft și-au oprit procesarea după atacuri ucrainene cu drone. Instalațiile de la Sizran și Saratov au împreună o capacitate nominală de aproximativ 290.000 de barili de petrol pe zi, iar revenirea integrală a producției ar putea dura cel puțin o lună.

Informațiile au fost furnizate de trei surse din industria petrolieră, citate de Reuters. Opririle arată impactul tot mai puternic al campaniei ucrainene împotriva infrastructurii energetice rusești: drone relativ ieftine pot scoate din funcțiune instalații industriale strategice și pot amplifica deficitul de carburanți din Rusia.

Unitatea care asigura 71% din capacitatea rafinăriei Sizran, avariată

Rafinăria Sizran, situată în regiunea Samara, și-a suspendat activitatea marți, după atacul din noaptea de 14 spre 15 septembrie.

Printre instalațiile avariate se află AVT-6, principala unitate de distilare a țițeiului. Aceasta poate procesa aproximativ 17.100 de tone pe zi și asigură circa 71% din capacitatea totală a rafinăriei.

Reparațiile ar putea dura cel puțin o lună, potrivit surselor Reuters.

Situația este complicată de faptul că a doua unitate de distilare, AVT-5, cu o capacitate de aproximativ 7.100 de tone pe zi, era deja în reparații după un atac cu drone produs în luna iulie. Practic, rafinăria a rămas fără cele două unități principale de procesare.

Forțele armate ucrainene au confirmat lovirea rafinăriei, afirmând că au fost atinse unitatea AVT-6 și parcul de rezervoare. Capacitatea nominală a instalației de la Sizran este de aproximativ 8,5 milioane de tone pe an, echivalentul a circa 150.000 de barili pe zi.

Rafinăria Saratov, atacată înainte să-și reia producția

Rafinăria Rosneft de la Saratov a oprit procesarea pe 11 septembrie, după un nou atac cu drone.

Instalația fusese avariată și pe 8 septembrie, când echipamentele au suferit pagube, iar în incintă au izbucnit incendii. Operatorul pregătea reluarea producției în perioada 10–11 septembrie, însă noul atac a împiedicat repornirea rafinăriei.

Unitatea mai fusese închisă timp de câteva săptămâni după un atac produs pe 2 august.

Rafinăria Saratov poate procesa nominal aproximativ șapte milioane de tone de țiței pe an, respectiv circa 140.000 de barili pe zi.

Peste trei milioane de tone de motorină produse într-un singur an

Importanța celor două instalații este vizibilă și în volumul carburanților furnizați pieței.

În 2024, rafinăria Sizran a procesat aproximativ 4,3 milioane de tone de țiței și a produs:

• 1,5 milioane de tone de motorină;
• 800.000 de tone de benzină;
• 700.000 de tone de păcură.

În același an, rafinăria Saratov a procesat aproximativ 5,8 milioane de tone de țiței, din care a obținut:

• 1,9 milioane de tone de motorină;
• 1,2 milioane de tone de benzină;
• un milion de tone de păcură.

Împreună, cele două rafinării au produs într-un singur an aproximativ 3,4 milioane de tone de motorină și două milioane de tone de benzină.

Presiune asupra exporturilor și prețurilor carburanților

Rusia se confrunta deja cu dificultăți în aprovizionarea pieței interne și adoptase restricții privind exporturile de benzină, motorină și alți carburanți. Noile opriri reduc și mai mult flexibilitatea sistemului rus de rafinare.

Pentru Europa și România, efectul nu este neapărat unul direct, deoarece importurile de produse petroliere rusești sunt supuse sancțiunilor. Impactul poate apărea însă prin piața globală: cantitățile mai mici de motorină și kerosen provenite din Rusia sporesc concurența pentru carburanții furnizați de rafinăriile din Orientul Mijlociu, India și alte regiuni.

În aceste condiții, cotațiile europene ale motorinei și combustibilului pentru aviație pot suporta presiuni suplimentare. Scumpirea motorinei se transmite ulterior în costurile transportului rutier, agriculturii și distribuției de mărfuri.

Noile opriri au fost confirmate după ce președintele american Donald Trump ceruse încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Loviturile au continuat însă, iar nici Moscova, nici Kievul nu au indicat că ar fi pregătite să accepte un armistițiu energetic.