Apicultorii avertizează: lipsa florilor și vremea rece pot afecta producția de miere din 2026

Familiile de albine din România au ieșit în condiții bune din iarnă, însă debutul sezonului apicol rămâne dificil, din cauza vremii schimbătoare, a perioadelor reci și a lipsei florilor. După un an complicat pentru apicultori, producția de miere depinde din nou decisiv de evoluția vremii din următoarele săptămâni.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Răzvan Coman, a declarat, pentru AGERPRES, că situația din stupine nu este una critică, dar nici liniștitoare. Albinele s-au dezvoltat relativ bine la rapiță, iar în unele zone au existat chiar producții, însă salcâmul a fost afectat de vânt, ploaie și cer acoperit.

Albinele au trecut bine peste iarnă, dar sezonul nu este încă salvat

Răzvan Coman spune că familiile de albine au ieșit bine din iarnă, însă ulterior a apărut o perioadă de stagnare, provocată de lipsa florilor și de condițiile meteo nefavorabile. În apicultură, această pauză poate cântări mult, pentru că dezvoltarea familiilor de albine depinde de continuitatea culesului și de existența unei surse constante de hrană.

„Albinele au ieșit bine din iarnă, după care a fost o stagnare din cauza lipsei de flori și a condițiilor meteo. S-au dezvoltat destul de bine la rapiță, au fost cazuri și nu puține în care s-au obținut producții. În zona de sud a țării, inclusiv în apropiere de Calafat, salcâmul a înflorit mai devreme și a mers binișor, numai că au venit zilele acestea cu vânt, cu ploaie și cu nori și de abia au mai ieșit din stup”, a spus Coman.

Declarația arată una dintre marile vulnerabilități ale sectorului apicol: chiar dacă familiile de albine pornesc bine în primăvară, câteva zile reci sau ploioase pot afecta puternic culesul. În cazul salcâmului, fereastra de producție este scurtă, iar vremea nefavorabilă poate reduce semnificativ cantitatea de miere obținută.

Apicultorii, din nou „la mâna naturii”

Președintele ACA avertizează că perioada următoare poate aduce din nou probleme pentru apicultori. După salcâm, există un interval de pauză până la înflorirea teiului, iar dacă vremea nu ajută, familiile de albine pot consuma din rezervele proprii.

„Suntem la mâna naturii, până când nu se termină culesul la floare și nu avem mierea pe care putem să le-o luăm, că dacă le-o luăm și pe aia pe care au ținut-o pentru ele... Practic o să fie un gol acum după salcâm până când înflorește teiul. O să avem iarăși probleme destul de mari”, a explicat Răzvan Coman.

Situația este delicată mai ales pentru apicultorii care au avut pierderi anul trecut și care au nevoie de un sezon bun pentru a-și reface efectivele și veniturile. În apicultură, veniturile depind nu doar de numărul de familii de albine, ci și de succesiunea culturilor melifere, de temperaturi, de precipitații și de capacitatea albinelor de a ieși la cules în momentele-cheie.

România are aproximativ 30.000 de apicultori

Potrivit datelor prezentate de Asociația Crescătorilor de Albine din România, în țară sunt aproximativ 30.000 de apicultori și circa 1,6 milioane de familii de albine. Cifrele sunt însă greu de estimat cu exactitate, mai ales după pierderile importante înregistrate anul trecut.

România este una dintre țările europene cu tradiție în apicultură, însă ultimii ani au fost marcați de fluctuații puternice ale producției. Vremea instabilă, seceta, temperaturile neobișnuite pentru anumite perioade ale anului și schimbările în calendarul de înflorire au afectat predictibilitatea producției de miere.

În ultimii ani, România a produs sub 70% din producția medie anuală estimată la aproximativ 22.000 de tone. Asta înseamnă că sectorul funcționează sub potențial, iar apicultorii sunt obligați să gestioneze costuri tot mai mari, într-un context în care veniturile pot varia puternic de la un sezon la altul.

Consumul de miere rămâne redus în România

O altă problemă a sectorului este consumul intern scăzut. În România, consumul de miere rămâne sub un kilogram pe cap de locuitor pe an, fără creșteri semnificative în ultimii ani.

Acest nivel redus de consum limitează piața internă și pune presiune suplimentară pe apicultori, mai ales în anii în care producția este slabă sau costurile cresc. Deși mierea este un produs asociat cu alimentația sănătoasă, cererea locală nu a crescut suficient pentru a susține mai bine producătorii.

Pentru apicultori, următoarele săptămâni vor fi decisive. După salcâm, atenția se mută pe tei și apoi pe floarea-soarelui, culturi care pot influența puternic bilanțul final al anului apicol. Dacă vremea va rămâne instabilă, sectorul riscă să traverseze încă un sezon sub nivelul normal de producție.