"Din informațiile găsite în presă reiese că dumneavoastră declarați că persoanele apte din punct de vedere legal și al sănătății care vor refuza ocuparea unui loc de muncă prin AJOFM, nu vor putea beneficia de ajutorul minim de incluziune.

Astfel, direcțiile de asistență socială vor trebui să realizeze anchete sociale, iar persoanele cărora li se vor aproba dosarul pentru obținerea venitului minim de incluziune (actualul ajutor social), persoanele apte din punct de vedere legal și medical vor fi înscrise la AJOFM în vederea consilierii si calificării profesionale pentru obținerea unui loc de muncă.

În data de 26 august 2022, Guvernul României a aprobat modificarea și completarea Legii nr.196/2016 prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune, reformă al cărei obiectiv este îmbunătățirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile persoane, precum și a sarcinilor administrative.

Având în vedere cele menționate mai sus, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este numărul real de persoane care beneficiază de ajutor social în România la momentul actual?

2. Care sunt măsurile pe care le considerați optime pentru creșterea numărului de persoane care renunță la ajutorul social în favoarea unui loc de muncă?

3. Care este data pe care o considerați optimă pentru punerea în practică a acestor măsuri?", este interpelarea semnată de către deputatul Radu-Marin Moisin şi adresată ministrului Muncii, Marius Budăi. 

Citiţi şi: Ce este VMI - venitul minim de incluziune despre care a vorbit ministrul Muncii: Când va fi introdus, cine îl va primi şi care sunt condiţiile

Prezent la o dezbatere despre fondurile europene organizată de europarlamentarul Victor Negrescu, ministrul Muncii s-a referit, printre altele, şi la venitul minim de incluziune, despre care a spus că "este stabilit şi foarte bine aşezat" pe trei piloni extrem de importanţi.

"Unu, evitarea sărăciei şi scoaterea a cât mai multor oameni din sărăcie şi din risc de sărăcie. Al doilea este direct plasat pe încurajarea ocupării forţei de muncă. Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit şi la cei apţi legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească", a spus Marius Budăi.

Ministrul a adăugat că cel de-al treilea pilon este cel prin care se încearcă prevenirea abandonului şcolar şi nevoia încurajării participării la şcoală.

"Cum se realizează acest lucru? Printr-un parteneriat onest, cu finanţare de la ministerul Muncii, prin autorităţile publice locale, care, prin direcţiile de asistenţă social la nivel local, vor trebui să realizeze în primul rând o anchetă socială, care să scoată la iveală nevoile reale ale familiei. Una din direcţiile extrem de importante (...) va fi asupra copilului şi a încurajării copilului să meargă la şcoală. (...). Pe viitor, noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană, acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii de muncă vor fi înscrise automat la AJOFM-uri. Vor fi chemate la AJOFM, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune", a declarat Marius Budăi.

Ce este venitul minim de incluziune

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025,  este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

În cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Printre reglementările aduse de ordonanța de urgență adoptată astăzi în vederea  eficientizării sistemului de asistență socială, amintim: 

- constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie;

- eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR), prin menținerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta;

- introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condițiile Legii nr.111/2022;

- admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

- actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:

- majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

- majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

- conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:

- împărțirea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale;

- înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor  de VMI ca solicitanți de servicii sociale;

- obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție;

- facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular  standardizat  (fișa unică de  verificare), cu o secțiune pentru verificarea datelor și informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate  în care se pot  afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;       

- creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale;

- clarificarea atribuțiilor personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

Informații suplimentare:

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.