Reformele economice ale României, validate de UE

Consiliul Uniunii Europene a aprobat planul bugetar-structural național pe termen mediu al României, care include o serie de reforme fiscale și măsuri economice menite să reducă deficitul public și să asigure sustenabilitatea datoriei. Acest plan a fost prezentat de România la 25 octombrie 2024 și a fost analizat în detaliu de Comisia Europeană înainte de a primi validarea Consiliului UE pe 21 ianuarie 2025.

Obiectiv principal: scăderea deficitului și a datoriei publice

Planul bugetar-structural al României se concentrează pe două direcții majore:

• Reducerea deficitului public sub 3% din PIB pe termen mediu, în conformitate cu reglementările europene.

• Stabilizarea și reducerea datoriei publice, care, conform estimărilor Comisiei Europene, ar putea crește de la 52,2% din PIB în 2024 la 62,6% în 2029, urmând apoi să scadă sub 60% până în 2041.

Pentru atingerea acestor obiective, România a convenit asupra unei traiectorii a cheltuielilor nete care prevede o creștere anuală limitată la 5,5% în perioada 2025-2028, în timp ce pentru perioada extinsă 2025-2031, creșterea cheltuielilor nete este estimată la 4,4% pe an.

Măsuri fiscale și reforme economice

Pentru a echilibra bugetul, România s-a angajat să implementeze un set de reforme și măsuri economice, printre care:

1. Reforma fiscală – simplificarea sistemului de impozitare și creșterea veniturilor publice printr-o mai bună colectare a taxelor.

2. Reforma pensiilor – modificări atât pentru pensiile generale, cât și pentru pensiile speciale, cu scopul de a asigura sustenabilitatea sistemului.

3. Reforma administrării fiscale – digitalizarea și îmbunătățirea procesului de colectare a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale.

4. Controlul cheltuielilor publice – implementarea unor mecanisme mai stricte pentru limitarea creșterii cheltuielilor și eficientizarea utilizării fondurilor publice.

De asemenea, planul include investiții importante pentru dezvoltarea economică, printre care se numără finanțarea tranziției ecologice, creșterea rezilienței sociale și sprijinirea mediului de afaceri.

O prelungire a perioadei de ajustare bugetară

România a obținut o prelungire a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani, în schimbul implementării unor reforme suplimentare, menite să asigure un echilibru economic durabil. Această prelungire permite o ajustare mai lină a cheltuielilor publice, fără a genera un impact economic negativ abrupt.

Riscuri și provocări

Consiliul UE a remarcat că România trebuie să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de evoluțiile economice și să implementeze cu strictețe reformele asumate. În plus, riscurile geopolitice, creșterea cheltuielilor de apărare și necesitatea unei tranziții energetice rapide ar putea influența negativ traiectoria bugetară.

Consiliul așteaptă rapoarte anuale din partea României privind progresele înregistrate, urmând să monitorizeze îndeaproape implementarea măsurilor asumate.

Tot documentul poate fi soncultat AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.