Regimul microîntreprinderilor se restrânge. Cine va trece la impozitul pe profit
13 Martie 2026
Uniunea Europeană va putea să ocolească o eventuală împotrivire a guvernului ungar prin drept de veto și să acorde Ucrainei un ajutor de 50 de miliarde de euro (53,4 miliarde de dolari), conform unor oficiali europeni.
Executivul blocului a propus extinderea sprijinului bugetar pentru a ajuta Ucraina să plătească salariile și să facă față altor cheltuieli, în timp ce conflictul se prelungește, iar cele 27 de state membre ale UE urmează să voteze acordarea acestor fonduri la summitul din 14-15 decembrie de la Bruxelles, informează Reuters.
Însă unii se tem că ajutorul ar putea fi blocat de premierul ungar Viktor Orban, care și-a consolidat legăturile cu Moscova și s-a opus în trecut unui sprijin de 18 miliarde de euro. Astfel de plăți din bugetul comun al UE au nevoie de sprijinul unanim al tuturor statelor membre.
Solicitat să comenteze, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat că orice ajutor financiar pentru Ucraina ar trebui să fie separat de bugetul UE. El a declarat că UE are nevoie de o nouă strategie pentru Ucraina și că toate deciziile financiare ar trebui să decurgă din aceasta.
În cazul în care Budapesta își va exercita dreptul de veto, doi oficiali UE au declarat că blocul comunitar are o modalitate de a ocoli acest lucru, cerând fiecăruia dintre celelalte guverne ale UE să stabilească propriul pachet de ajutor cu Kievul. În total, pachtele de ajutor ale fiecărei țări ar ajuta la fel de mult.
"Am prefera să îi avem alături de noi, dar vine un moment în care oamenii se satură că Budapesta îi ține pe toți ostatici. Alternativa este dificilă, dar dispunem de ea, pentru când este nevoie", a declarat un oficial UE.
Un al doilea oficial UE, care a vorbit, de asemenea, sub rezerva anonimatului, a spus că: "Problema banilor pentru Ucraina va fi rezolvată într-un fel sau altul, Kievul va primi sprijinul UE", a declarat acesta.
Aflat la putere de mai bine de un deceniu, Orban a fost implicat în lupte din ce în ce mai acerbe cu alte state membre ale UE pe o serie de subiecte, printre care standardele democratice, politica externă, migrația și drepturile LGBT.
