Economiştii se aşteptau ca inflaţia să crească la 53,5% în ianuarie, după ce în octombrie a urcat la 85,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 56,64% în ianuarie.

În ritm lunar, preţurile de consum au urcat cu 6,65% în ianuarie, în timp ce analiştii se aşteptau la un nivel de 3,8%.

Cele mai mari lanţuri de magazine alimentare din Turcia, sub presiunea Guvernului, au îngheţat sau au redus preţurile la sute de produse în ianuarie, dar oficialii din sector spun că pot face asta doar o scurtă perioadă de timp, ţinând cont de costuri. Este neclar încă modul în care a fost afectată inflaţia de aceste reduceri.

Un sondaj Reuters arată că la finalul anului rata inflaţiei ar urma să se situeze la 41%, aproape dublu faţă de nivelul de 22% previzionat de oficialii Băncii Centrale a Turciei.

Până la alegerile generale din mai, economiştii se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei în Turcia să scadă la aproximativ 40%.

În pofida inflaţiei ridicate, oficialii Băncii Centrale a Turciei au decis din 2021 să reducă dobânda la 9%, de la 19%.

"Presiunile inflaţioniste externe s-ar putea reduce, dar nivelul dobânzilor compensează complet acest avantaj şi provoacă temeri privind perspectivele", a apreciat Tatha Ghose, analist la Commerzbank. 

Virgil Popescu: România susţine activ extinderea Coridorului Sudic de gaze

România susţine activ extinderea Coridorului Sudic de gaze şi sunt necesare acţiuni imediate şi paşi concreţi pentru a realiza acest lucru, a afirmat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze de la Baku.

"În această dimineaţă am participat la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. Preşedintele Republicii Azerbaijan, Ilham Aliyev, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi comisarul Kadri Simson au fost prezenţi la această ceremonie, ocazie cu care au transmis mesaje importante pentru construcţia viitorului design al pieţei energiei, în actualul context geopolitic", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa parteneriatului româno - azer şi a transmis că ţara noastră "a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est". Totodată, Iohannis a subliniat că România rămâne puternic interesată în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul naţional, aflat în creştere.

"Şi preşedintele azer Ilham Aliyev a reiterat angajamentul de a susţine prin proiecte concrete dezideratul atingerii securităţii energetice. Va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră. De asemenea, în cadrul discursului pe care l-am susţinut la reuniunea ministerială, am transmis din nou că România susţine activ extinderea Coridorului Sudic de gaze şi sunt necesare acţiuni imediate şi paşi concreţi pentru a realiza acest lucru. Mai mult chiar, am propus să avem întâlniri semestriale pentru a realiza un plan concret de extindere. Orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est şi Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va fi una dintre cele mai mari provocări ale anului 2023", a subliniat ministrul Energiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News