Tranzacția MVM – E.ON Energie România ar putea ajunge în CSAT: riscuri de securitate și legături cu Rusia

Consiliul Concurenței: ”Este greu de crezut că tranzacția va fi considerată neproblematică”

Tranzacția prin care gigantul energetic de stat ungar MVM vrea să preia E.ON Energie România ar putea fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în cadrul unei conferințe de presă susținute joi, 6 februarie 2025. Potrivit acestuia, există riscuri majore pentru securitatea națională, iar investigația va intra într-o procedură aprofundată.

”Probabil că această investigație se va ajunge la CSAT. Aș fi surprins dacă ea trece fără să fie considerată problematică. Din exprimările publice ale unor membri ai Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), este clar că situația necesită o analiză serioasă", a declarat Chirițoiu.

În prezent, tranzacția așteaptă avizul CEISD, Consiliului Concurenței și Comisiei Europene. Totuși, autoritățile de la Bruxelles au decis să lase dosarul în mâinile instituțiilor românești, considerând că impactul este local.

Riscuri de securitate: legături cu Rusia și posibilitatea revânzării către entități non-UE

Ministerul Energiei a transmis deja un avertisment oficial privind posibilele riscuri asociate tranzacției. Printre cele mai mari vulnerabilități identificate se numără:

Legături comerciale cu Rusia: MVM are relații directe cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale. Ungaria menține o dependență ridicată față de gazele și tehnologia nucleară din Rusia, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului E.ON Energie România.

Riscul cesiunii ulterioare: Structura contractuală permite ca acțiunile să fie revândute către entități din afara UE, ceea ce ar putea crea probleme legate de transparența proprietății și de respectarea normelor europene.

Protecția datelor: E.ON Energie România gestionează datele a peste 3 milioane de clienți, iar Ministerul Energiei atrage atenția asupra lipsei unor garanții legale privind securitatea acestor informații.

Ministerul Energiei contestă strategia MVM

O altă problemă semnalată de autorități este faptul că strategia MVM de reducere a consumului de gaze contravine politicii energetice a României, care vizează extinderea accesului populației la rețelele de gaze. Acest conflict ridică întrebări despre viitoarele direcții de dezvoltare ale companiei după preluare.

Grupul MVM, al doilea cel mai mare jucător energetic din Ungaria, intenționează să finalizeze tranzacția până în iunie sau iulie 2025, dar procesul de aprobare ar putea întâmpina obstacole majore, inclusiv un eventual veto în CSAT.