Ideea nu este una nouă, săptămâna scurtă de lucru a mai fost testată în Noua Zeelandă și Suedia iar rezultatul a fost că angajații au fost mai motivați, mai productivi, mai veseli și mai sănătoși.

Franța a experimentat deja săptămâna de lucru de 35 de ore în anul 2000. Mișcarea a fost calificată drept simbolică la momentul respectiv. Anul trecut francezii au lucrat 38,9 ore pe săptămână în medie, printre cele mai puține din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

În germania, la începutul anului, un sindicat din industria metalurgiei a câștigat pentru muncitori dreptul la săptămâna de lucru echivalentă cu 4 zile de lucru însă acest lucru a fost socotit drept împovărător pentru lucrători.

Angajatorii, într-o asemenea situație, nu vor să plătească același salariu. Mai puțină muncă ar putea însemna o productivitate mai mare pe oră, însă per total aceasta ar scădea din cauza numărului mai mic de ore lucrate, ceea ce nu  entuziasmează nici guvernele și nici angajatorii.

Avocații săptămânii de lucru de 4 zile susțin că îmbunătățirea calității vieții angajaților este mai important decât creșterea economiei.

Într-un eseu publicat în timpul marii crize, economistul John Maynard Keynes a prezis că lucrătorii din țările bogate se vor confrunta cu problema că nu vor ști cum să-și petreacă timpul liber.

Deocamdată o asemenea variantă încă nu este fezabilă nici măcar în economiile foarte dezvoltate însă optimiștii sunt de părere că în acest secol este posibil să ajungem să muncim numai 4 zile pe săptămână.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.