Inițiatorul proiectului de lege de modificare a Legii Consiliului Concurenței este deputatul PSD Andrei Pop. Potrivit legii actuale, amenzile date de Consiliu pot varia între 0,5% și 10% din cifra de afaceri realizată de o companie în anul financiar precedent. Pop menține pragurile minim și maxim al amenzii, însă acestea vor fi raportate doar la cifra de afaceri aferentă produsului sau serviciului pentru care au fost încălcate normele privind concurența.

Consecința este că amenzile pe care va putea Consiliul să le dea vor scădea considerabil. În sprijinul modificării pe care o propune, Andrei Pop invocă un Regulamentul 1/2003 al Comisiei Europene, precum și prevederi similare din alte țări ale Uniunii Europene, precum Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie, Croația și Ungaria.

Citește și:

2018, al doilea an cu cel mai ridicat nivel de sancţiuni din istoria Consiliului Concurenţei

”Actualele prevederi legale în această materie pot fi considerate neconstituționale întrucât amenda prevăzută pentru fapta contravențională comisă nu se stabilește exclusiv prin raportare la urmările acelei fapte ci luându-se în calcul întreaga activitate comercială desfășurată”, susține Pop în expunerea de motive. În plus, amenda raportată la cifra de afaceri ar reprezenta o confiscare a unei părți averii dobândite licit, lucru ce ar contraveni și el prevederilor constituționale.

O altă modificare propusă de către deputatul PSD este introducerea prevederii ca amenzile date de Consiliul Concurenței să poată fi contestate în contencios administrativ, posibilitatea care nu există în momentul de față. Este invocată din nou Constituția, care ar fi încălcată prin faptul că este restrâns liberul acces la justiție.

Avizul Consiliului Legislativ pentru proiectul de lege este unul favorabil, dar cu observația că Regulamentul 1/2003 al Comisiei Europene, pe care l-a invocat Pop prevede sancționarea practicilor neconcurențiale prin raportare la cifra de afaceri inclusiv la faptele pentru care deputatul vrea sancțiuni mai blânde. Este vorba, între altele, de fapte precum înțelegerile între companii privind stabilirea prețului de cumpărare, limitarea sau controlul comercializării sau al dezvoltării tehnice, împărțirea piețelor sau surselor de aprovizionare, aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial, condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Proiectul de lege va primi mâine raport din partea Comisiei economice, de industrii și servicii a Senatului. După votul din plen, proiectul va ajunge la Camera Deputaților care este forul decizional.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.