Producția de grâu

"După doi ani de probleme, în 2023 şi 2024, producătorii români au beneficiat de condiţii favorabile în primăvara acestui an. Ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului şi au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Cu un randament mediu estimat de 4,97 tone/hectar, estimările pentru sezonul 2025/2026 variază între 13,3 şi 14 milioane tone, ceea ce ar reprezenta o creştere spectaculoasă şi un nivel record al producţiei de grâu din 1997 încoace", a declarat pentru AGERPRES Daniel Botănoiu.

Anul trecut, producţia de grâu s-a prăbuşit la 9,29 milioane tone, fiind cel mai slab rezultat din ultimul deceniu. Faţă de 2023, când s-au recoltat 9,6 milioane de tone de grâu, producţia a scăzut cu aproximativ 3,5%, arată datele AFR.

Creşterea estimată pentru 2025 - de peste 40% faţă de 2024 - este dublată de o calitate superioară a recoltei. Conform datelor preliminare, grâul românesc din acest an depăşeşte calitativ recoltele din Franţa şi Germania, afectate de precipitaţii excesive.

"În 2024, în multe regiuni, calitatea recoltei de grâu din România a fost sub presiunea secetei severe (sud, est, sud-vest), generând pierderi importante de producţie şi calitate reconfirmată ca slabă. În schimb, în 2025, ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului şi au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Calitatea recoltei este descrisă drept superioară celei din Franţa şi Germania, ţări afectate de ploi excesive şi condiţii nefavorabile", a explicat Botănoiu.

Potrivit analizei realizate de AFR, România a exportat în acest an aproximativ 5,48 milioane tone de grâu, faţă de 6,40 milioane tone în anul anterior, iar valoarea totală a exporturilor a fost de 1,24 miliarde de euro‚ comparativ cu 1,46 miliarde euro în anul precedent.

Porumb

În ceea ce priveşte porumbul, estimările Comisiei Europene indică o producţie de peste 10 milioane tone pentru România în 2025, comparativ cu doar 6 milioane tone anul trecut. La floarea-soarelui, producţia este estimată la 2,22 milioane tone, ceea ce ar menţine România în poziţia de lider european.

"Comisia Europeană estimează o producţie de porumb de aproximativ 10,12 milioane tone pentru România în 2025, mult peste producţia din 2024 (circa 6 milioane de tone) şi peste media ultimilor 5 ani. Alte surse confirmă cifra similară, între 10,1 şi 10,128 milioane de tone. De asemenea, CE estimează o recoltă de floarea soarelui de aproximativ 2,22 milioane tone pentru 2025, cu aproximativ 7% peste media ultimilor 5 ani. Şi alte analize aduc estimări similare de 2,2 milioane tone pentru sezonul 2025/2026, România păstrându-şi statutul de lider UE", a afirmat preşedintele AFR.

Lipsa irigațiilor resimțită pregnant

Situaţia din teren rămâne însă dificilă pentru mulţi fermieri, mai ales în zonele fără sisteme de irigaţii, chiar dacă estimările pentru culturile însămânţate în primăvară par optimiste.

Potrivit preşedintelui AFR, perspectivele pentru culturile însămânţate de primăvara acestui an, respectiv pentru porumb, floarea-soarelui şi soia, sunt la ora actuală incerte.

"Porumbul, în zonele neirigate, e deja istorie. Estimările optimiste de 10 milioane tone la porumb sunt valabile doar pe hârtie şi sunt realizate până în luna iunie. O estimare realistă la porumb putem face abia în septembrie. Ce vedem acum în multe judeţe? Porumbul e deja uscat. În sud, dacă mai are două frunze verzi. Floarea-soarelui mai rezistă cât de cât, dar cu producţii de 1.500-2.000 kg/ha, în cel mai bun caz", avertizează Daniel Botănoiu.

Acesta a adăugat că, în lipsa irigaţiilor, impactul pentru culturi este devastator. "Pe terase, în zonele neirigate, e dezastru. Unde nu ai irigaţii, nu prea mai cum să roteşti culturile, nici ce să planifici", a adăugat liderul fermierilor.

Chiar dacă la grâu, orz şi rapiţă, producţiile de anul acesta sunt bune şi de calitate superioară, "preţurile actuale nu îi avantajează deloc pe fermieri", afirmă preşedintele AFR. "Anul trecut vindeam grâul cu 97 de bani/kg la fermă, mergea chiar spre 1 leu/kg. Acum e 85 - 87 de bani. Deşi fermierii au recoltat mai mult anul acesta, veniturile sunt mai mici. Fermierii vin după doi ani de pierderi, cu datorii, iar furnizorii nu mai lasă pe nimeni să întârzie nici măcar o zi la plată. Acest lucru obligă mulţi fermieri să vândă imediat, în condiţii nefavorabile. Practic, se aleg cu praf în conturi", a explicat şeful AFR.

Piaţa cerealelor din România este marcată de o volatilitate a preţurilor

Astfel, din datele analizate de AFR, grâul de panificaţie se tranzacţionează în iulie 2025 între 857 şi 1.017 lei/tonă, în funcţie de zona BRM (Bursa Română de Mărfuri - vest, est, sud - n.r.) sau DAP Constanţa (livrare direct către cumpărător în zona Constanţei, cu toate cheltuielile incluse n.r.). În martie 2025, preţul mediu al grâului de panificaţie (milling wheat) la portul Constanţa era de 253 dolari/tonă, în creştere cu circa 45 de dolari/tonă faţă de martie 2024 şi cu 15 dolari/t faţă de luna precedentă, în contextul incertitudinilor climatice din Europa de Est.

În ceea ce priveşte porumbul, preţurile variază între 800 şi 1.057 lei/tonă, în jur de 1.077 lei/tonă FOB Constanţa cu variaţii regionale. Aceste cotaţii reflectă preţul cerealelor la nivel regional sau la poarta portului. Conform Comisiei Europene, tranzacţiile cu porumb din recolta nouă se fac la un preţ în jur de 890 lei/tonă DAP Constanţa (aproximativ 0,89 lei/kg). La floarea soarelui, tranzacţiile se fac la preţuri situate între 1.855 lei/tonă (DAP) şi 2.577 lei/tonă (BRM Vest), iar în funcţie de regiune, între 2.161-2.250 lei/tonă. Legat de preţul uleiului de floarea soarelui, Institutul Naţional de Statistică raporta o creştere de aproximativ 35,6% în martie 2025, faţă de martie 2024.

Optimism pentru 2025

Potrivit analizei realizate de asociaţia agricolă, producţia globală de cereale este estimată să atingă un nivel record de 2,925 miliarde de tone în 2025, în creştere cu 2,3% faţă de anul precedent, avansul fiind susţinut de recoltele bune de grâu, porumb şi orez.

Producţia de grâu este prognozată la 805,3 milioane de tone (+0,9%), cu randamente superioare în India şi Pakistan, iar cea de porumb, inclusiv orz şi sorg, este estimată la 1,564 miliarde de tone (+3,5%), pe fondul condiţiilor favorabile din Brazilia şi extinderii suprafeţelor cultivate în India.

Orezul va atinge, de asemenea, un nou record de 555,6 milioane de tone (+1%), graţie perspectivelor bune din Asia de Sud şi Sud-Est, în pofida scăderilor din Irak şi SUA. Totuşi, condiţiile meteo nefavorabile în unele regiuni ar putea limita potenţialul de producţie, în special la porumb.

Ce se întâmplă cu consumul

În ceea ce priveşte consumul global de cereale, acesta va creşte cu 0,8%, susţinut de cererea din sectorul alimentar şi industrial. Cererea de orez continuă trendul ascendent, alimentată şi de producţia de etanol din India, se mai arată în analiza asociaţiei privind contextul global pe piaţa produselor agricole.

În paralel, indicele global al preţurilor la alimente a crescut cu 0,5% în iunie 2025 faţă de luna anterioară şi cu 5,8% comparativ cu iunie 2024, scumpirile au fost generate de carne, lactate şi uleiuri vegetale, în timp ce preţurile cerealelor au scăzut cu 1,5%, iar cele ale zahărului cu 5,2%.

Preţurile la porumb au crescut între iulie 2024 şi februarie 2025, ajungând la 221 dolari/tonă, influenţate de scăderea ofertei şi cererea puternică de export. Grâul a avut o evoluţie volatilă, între 250-270 dolari/tonă, menţinându-se totuşi sub nivelul din 2024, se mai arată în analiza AFR.

Evoluția la nivel global

"Pe termen lung, suprafaţa globală cultivată cu cereale va creşte lent, cu doar 0,14% anual până în 2034. Creşterea producţiei va fi determinată în principal de sporirea randamentelor, estimate să urce cu 0,9% pe an, până la o medie de 4,2 tone/ha. Până în 2034, producţia de grâu va creşte cu 74 milioane de tone (până la 874 milioane de tone), iar cea de porumb cu 188 milioane de tone (până la 1,4 miliarde de tone), iar principalele contribuţii vor veni din SUA, Brazilia, India, China şi Rusia. Pe piaţa cerealelor, preţurile reale sunt aşteptate să scadă, ca urmare a creşterii ofertei şi eficienţei. Totuşi, riscurile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, precum şi schimbările climatice, pot afecta semnificativ stabilitatea producţiei şi comerţului global", avertizează specialistul asociaţiei.

De asemenea, în sectorul oleaginoaselor, 90% din producţia de soia este destinată procesării în ulei şi şrot, iar estimările arată o creştere a procesării cu 62 milioane de tone până în 2034, în special în America Latină. Presiunile legate de sustenabilitate şi reglementările de mediu ar putea influenţa semnificativ fluxurile comerciale internaţionale, se mai arată în analiza Asociaţiei Fermierilor din România. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.