Putin a cerut liderilor BRICS să vină cu banii în sacoșă

brics_78944600
BRICS / Foto: Kremlin.ru
La summitul BRICS din Kazan, Rusia, președintele Vladimir Putin s-a aflat în centrul atenției, încercând să convingă mai mult de 20 de lideri mondiali să renunțe la dolarul american în favoarea monedelor locale.

Evenimentul, organizat într-un moment de tensiuni economice și sancțiuni internaționale împotriva Rusiei, scoate la iveală provocările enorme legate de dedolarizare, unul dintre principalele obiective ale Moscovei.

În ciuda discursului său puternic împotriva dolarului, Putin și organizatorii summitului au recomandat participanților să aducă cu ei numerar - dolari americani și euro - deoarece acestea sunt singurele valute acceptate de majoritatea băncilor din Rusia pentru schimbul în ruble. Ironia situației este evidentă: Moscova consideră dolarul și euro „valute toxice” din cauza sancțiunilor impuse de Occident, dar în lipsa unor alternative funcționale, summitul însuși depinde în mare măsură de aceste valute.

Dedolarizarea, o prioritate dificilă pentru Putin

Vladimir Putin și-a exprimat de mai multe ori dorința de a reduce dependența de dolarul american în cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), susținând că tranzacțiile în monede locale ar ajuta Rusia să evite presiunile financiare venite din partea ordinii economice mondiale dominate de Occident. Însă realitatea este mult mai complicată.

În prezent, majoritatea băncilor din Rusia acceptă doar dolari și euro pentru schimbul în ruble, ceea ce subminează mesajul dedolarizării. Participanții la summit au fost sfătuiți să aducă numerar, deoarece utilizarea cardurilor Visa și Mastercard emise în afara Rusiei nu este posibilă în țară, ca urmare a retragerii celor două companii din Rusia după invazia Ucrainei în 2022. Deși cardurile Union Pay din China pot fi utilizate în Rusia, și acestea vin cu restricții, conform ghidului oficial al summitului.

În plus, organizatorii oferă participanților posibilitatea de a solicita un card de plată Mir, emis de Rusia, și de a face schimb valutar sau retrageri de numerar la aeroportul internațional din Kazan. Aceste limitări financiare subliniază dificultatea de a elimina rapid dolarul american din tranzacțiile internaționale, în ciuda retoricii puternice a BRICS.

Ambițiile BRICS și liderii mondiali prezenți la summit

Summitul BRICS din Kazan are o importanță deosebită în acest an, Rusia fiind gazda oficială și având ocazia să atragă un număr mare de lideri mondiali. Pe lângă președintele rus, la eveniment participă lideri precum Xi Jinping, președintele Chinei, Narendra Modi, prim-ministrul Indiei, și președintele Africii de Sud. Secretarul General al ONU se numără, de asemenea, printre participanți. Cu toate acestea, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a fost nevoit să-și anuleze vizita din cauza unei accidentări suferite acasă.

Summitul a devenit și mai semnificativ datorită extinderii grupului BRICS, care a primit noi membri din Africa și Orientul Mijlociu, precum Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși Arabia Saudită nu a aderat oficial încă, aceasta a fost invitată la summit, semn că grupul continuă să atragă interesul unor economii importante, obosite de influența occidentală.

Rusia, care deține președinția BRICS în acest an, vede acest summit extins ca o realizare personală pentru Putin, care, în ciuda sancțiunilor severe la adresa țării sale, continuă să rămână activ pe scena internațională. Putin a avut un calendar diplomatic plin, întâlnindu-se cu lideri din Asia, inclusiv China, India, Vietnam și Indonezia, înainte de organizarea summitului de la Kazan.

Provocările interne și externe ale BRICS

În ciuda eforturilor de a crea un front unit împotriva hegemoniei economice occidentale, grupul BRICS este încă marcat de tensiuni și interese concurente între membri. Potrivit analiștilor, rivalitățile dintre națiuni precum China și India sau diferențele de priorități economice dintre Brazilia și Rusia fac dificilă consolidarea unei agende comune.

„În spatele retoricii, există îngrijorări majore, inclusiv în interiorul Rusiei, despre dacă noii membri vor deveni cu adevărat egali în cadrul BRICS”, a declarat Evgeny Roshchin, cercetător la Centrul Henry A. Kissinger pentru Afaceri Globale de la Universitatea Johns Hopkins. Comentariile sale reflectă scepticismul cu privire la viitorul grupului, care încearcă să echilibreze interesele divergente ale unor economii emergente mari și puternice.

Summitul și mesajul lui Putin privind dedolarizarea

Pe parcursul summitului, Putin a continuat să promoveze ideea de a înlocui dolarul american cu monedele locale. În cadrul unei întâlniri cu Dilma Rousseff, președintele Băncii de Dezvoltare BRICS, Putin a reiterat avantajele acestei schimbări: „Creșterea plăților în monede locale permite reducerea costurilor de servicii ale datoriilor, crește independența financiară a țărilor membre BRICS și contribuie la separarea dezvoltării economice de politicile geopolitice, atât cât este posibil în actualul context global”.

Cu toate acestea, mesajul lui Putin vine într-un moment în care economia rusă continuă să fie afectată de sancțiunile impuse de Occident și de izolarea sa din sistemul financiar internațional. În ciuda retoricii despre dedolarizare, Rusia încă se confruntă cu provocări imense în a găsi soluții eficiente pentru a-și proteja economia și pentru a-și asigura autonomia financiară.

Summitul BRICS din Kazan evidențiază atât ambițiile lui Vladimir Putin de a reforma ordinea economică globală, cât și dificultățile reale pe care le întâmpină în acest proces. Deși ideea dedolarizării este atrăgătoare pentru țările afectate de sancțiuni sau de influența economică occidentală, realitatea de pe teren arată că dolarul american rămâne adânc înrădăcinat în tranzacțiile globale, iar alternativa propusă de BRICS este deocamdată una dificil de implementat.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close