Şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie, iar politica monetară nu cred că este răspunsul la orice problemă a societăţii, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

'După mai bine de un deceniu, inflaţia redevine, pe bună dreptate, principala preocupare a românilor. Discuţiile sunt ample, şi nu puţine. Însă nu poate exista o discuţie serioasă despre nivelul actual ridicat al inflaţiei fără a vorbi despre pieţele de energie. Eu o spun clar şi răspicat: şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie.

BNR a analizat atent cifrele: peste jumătate din creşterea ratei inflaţiei în România provine din preţurile mari ale energiei. Impact direct şi indirect. Fundalul de politici monetare şi fiscale prea stimulative în pandemie, pe care a apărut acest şoc, alături de problemele din lanţurile de aprovizionare şi războiul, au favorizat desigur transmisia rapidă a preţurilor mari la energie în restul preţurilor, în principal în cele ale alimentelor, dar nu numai.

De aceea aproape toate băncile centrale din lume întăresc politicile monetare. Însă, aşa cum în viaţă banii nu sunt răspunsul la toate problemele, la fel nici politica monetară nu cred că este răspunsul la orice problemă a societăţii. Încă nu am primit o explicaţie concretă cum prin nivelul dobânzilor putem rezolva blocajul din lanţurile de aprovizionare, criza energetică sau criza microcipurilor', a scris Cristian Popa, pe Facebook.

Acesta a menţionat că BNR, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, acţionează în principal pe partea cererii, singura soluţie fiind creşterea dobânzilor. 'Am mai spus-o şi cu alte ocazii, inflaţia este un simptom al problemelor din economie, al dezechilibrelor şi şocurilor, însă acest simptom poate deveni boala însăşi dacă nu e tratat cum trebuie. Banca Naţională a României tratează acest simptom, cu mai multe instrumente, de peste un an deja, cu un dozaj bine calibrat. Va continua pe acest drum', a spus oficialul BNR, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: Banca Mondială, semnal de alarmă: Crește riscul de recesiune globală în 2023

Creșterea simultană a ratelor dobânzilor de către băncile centrale pentru a combate inflația crește riscul unei recesiuni globale în 2023, a apreciat Banca Mondială, argumentând totodată necesitatea de a limita creșterea prețurilor. Ratele dobânzilor băncilor centrale din întreaga lume au crescut în medie cu 2% pe parcursul anului 2021, dar este posibil să fie nevoie de o creștere cel puțin echivalentă pentru a readuce inflația la nivelul țintelor, potrivit unui studiu realizat de instituție. 

Cu toate acestea, o astfel de majorare ar putea duce la o nouă încetinire a economiei mondiale, subliniază Banca Mondială, cu o creștere de doar 0,5% în 2023, ceea ce ar corespunde unei contracții de 0,4% a PIB-ului pe cap de locuitor. La începutul lunii iunie, când a publicat perspectivele economice mondiale, Banca Mondială se aștepta încă la o creștere mondială sub 3% în 2023 și 2024, din cauza efectelor războiului din Ucraina.

"Creșterea globală încetinește brusc și va încetini și mai mult pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune. Preocuparea mea este că această tendință va persista, cu consecințe devastatoare pe termen lung pentru țările emergente și în curs de dezvoltare", a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, citat într-un comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.