Poliester sau bumbac reciclat? De fapt, totul este un mit. Soluția ar fi alta

Simona Haiduc |
Data publicării:
Ce ascund, de fapt, etichetele? / FOTO: Freepik
Ce ascund, de fapt, etichetele? / FOTO: Freepik

Când cumperi un obiect de îmbrăcăminte citești pe etichetă că respectivul produs este confecționat din bumbac sau poliester. Iar la un moment dat fusta, bluza sau pantalonul ajuns la coșul de gunoi pentru deșeuri textile, pentru o nouă reciclare. 

Convins că face un lucru bun, proprietarul acelor haine nu realizează, probabil, că greșește. Iar asta pentru că 93% din materialele reciclate din îmbrăcăminte provin din "sticle de plastic, nu din haine vechi", explică Urska Trunk, director de campanie al ONG-ului Changing Markets, la Bruxelles. Deci, din petrol.

În magazine, etichetele cu "material reciclat" înfloresc, dar, în realitate, tehnologia costisitoare necesară pentru a recicla firele în ață este încă în fază incipientă la nivel mondial. "Mai puțin de 1% din țesăturile din care sunt confecționate hainele pe care le purtăm sunt reciclate pentru a reintra în procesul de confecționare îmbrăcăminte", a dezvăluit Comisia Europeană.

În Europa, deșeurile textile reprezintă 12,6 milioane de tone pe an (dintre care 5,2 milioane de tone de îmbrăcăminte și încălțăminte, restul fiind saltele, covoare și alt mobilier textil), potrivit Comisiei. Doar 22% din această cantitate merg spre reutilizare sau reciclare.

O tehnologie care nu funcționează încă

Reciclarea hainelor este "mult mai complexă decât reciclarea sticlei sau a hârtiei", a recunoscut pentru AFP producătorul austriac de fibre textile pe bază de lemn, Lenzing. Hainele uzate trebuie sortate în funcție de material și culoare, apoi se îndepărtează fermoarele, nasturii și alte accesorii. Urmează o nouă triere, fiind oprite doar țesăturile ”curate”, cele care nu sunt făcute din combinații de materiale. 

Problema este că ultima fază a operațiunii nu a ajuns încă la stadiul industrial. Este o tehnologie aflată încă "în fază incipientă", spune Urska Trunk. Se folosește la scară largă altă tehnologie, cea a reciclării sticlelor de plastic, transformate în fibre de poliester. În 2023, 79% din poliesterul folosit în colecțiile de vestimentație a provenit din materiale reciclate. Grupul își propune să ajungă la 100% până în 2025.

Care este procedura? Fabricile de confecții colectează de la producători "fulgi" de plastic obținuți prin reciclarea mecanică a sticlelor și apoi produc fibra în propriile unități, a explicat  Lauriane Veillard, de la Zero Waste Europe (ZWE), din Bruxelles.

Să fie clar!

"Să fie clar, nu este vorba de circularitate", au avertizat cei din industria de îmbuteliere și de la asociațiile de protecție a mediului. Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului European în martie 2023, ei au denunțat "o tendință îngrijorătoare" în sectorul modei "de a face afirmații ecologice legate de utilizarea materialelor reciclate" din sticlele lor.

Deoarece "dacă aceste sticle nu ar fi fost folosite pentru a fabrica poliester, ele ar fi fost de fapt folosite pentru a fabrica... alte sticle de plastic", potrivit unui studiu realizat în martie anul trecut de marca etică franceză Loom. În timp ce o sticlă de PET poate fi reciclată de cinci sau șase ori pentru a fi transformată într-o altă sticlă, un tricou sau o fustă din poliester reciclat "nu mai poate fi reciclat niciodată", subliniază dna Trunk.

Nu este o soluție miraculoasă

Poliesterul reciclat este adesea refăcut cu ajutorul unor componente chimice și al elastanului, apreciat pentru elasticitatea lui, dar care nu poate fi reciclat.

Ca să nu mai vorbim de "energia și materialele" necesare pentru a transporta, sorta, spăla, măcina, topi etc... până la filament, după cum subliniază Loom. "De la fabricare până la reciclare, este vorba de poluarea apei, a aerului, a solului - pe scurt, nici măcar poliesterul reciclat nu este o soluție miraculoasă", spune Jean-Baptiste Sultan, consultant la Carbone 4.

ONG-urile cer ca industria textilă să nu mai folosească acest material, care în 2021 reprezenta 54% din producția de fibre, potrivit Textile Exchange.

Nici reciclarea bumbacului nu este cea mai bună opțiune: fibra prelucrată este de o calitate mai slabă și, pentru a rezista, trebuie adesea țesută cu alte materiale care sunt, de asemenea, dificil de reciclat.

Frunze de ananas

În prezent, reciclarea textilelor este "un mit", spune Lisa Panhuber de la Greenpeace. Ar trebui să ne îndreptăm spre fibre vegetale noi? Fibrele de banane, coaja de citrice, frunzele de cactus, coaja de măr... totul poate fi reciclat pentru a face textile.

Hugo Boss, de exemplu, folosește Pinatex, fabricat din frunze de ananas și din care produce unele modele din gama pantofilor sport. "Frunzele de ananas, un produs secundar al agriculturii moderne, sunt folosite pentru a crea acest material textil unic, a cărui creștere nu necesită resurse suplimentare", se laudă brandul german pe site-ul său.

Cu toate acestea, experți precum Thomas Ebélé, de la marca SloWeAre, pun sub semnul întrebării modul de fabricare a acestor fibre nețesute și aglomerate, cu adaos de liant, "în cele mai multe cazuri poliuretan" sau PLA (acid polilactic), explică el. Această compoziție nestandardizată face ca haina să fie "uneori biodegradabilă" la sfârșitul ciclului de viață, dar nu și reciclabilă, potrivit acestuia.

Asta ar fi soluția 

Și insistă: "Biodegradabil nu înseamnă compostabil! Înseamnă că aceste fibre se pot degrada în condiții industriale, adică la o presiune de peste trei atmosfere, o higrometrie de peste 90%, o temperatură cuprinsă între 50 și 70 de grade și cu agitare mecanică".

Dincolo de toate aceste procese, "problema este mai ales volumul de îmbrăcăminte produs", spune Céleste Grillet, de la unitatea de energie de la Carbone 4. Pentru Lisa Panhuber, soluția este cu siguranță "să reducem consumul, să reparăm și să reutilizăm".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9753
Diferența -0.0016
Zi precendentă 4.9769
USD
Azi 4.597
Diferența 0.0127
Zi precendentă 4.5843
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 25-02-2024
EUR flag1 EUR = 4.9753 RON
USD flag1 USD = 4.5970 RON
GBP flag1 GBP = 5.8238 RON
CHF flag1 CHF = 5.2177 RON
AUD flag1 AUD = 3.0160 RON
DKK flag1 DKK = 0.6675 RON
CAD flag1 CAD = 3.4081 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0305 RON
NOK flag1 NOK = 0.4359 RON
SEK flag1 SEK = 0.4451 RON
XAU flag1 XAU = 298.9173 RON
Monede Crypto
1 BTC = 237294.52RON
1 ETH = 13749.90RON
1 LTC = 324.18RON
1 XRP = 2.51RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.97% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.08%
6 luni: 6.12%
12 luni: 6.13%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 15926.46 -0.54%
BET-BK 2991.27 -0.48%
BET-FI 58339.18 -0.34%
BET-NG 1140.72 -0.65%
BET-TR 33043.53 -0.54%
BET-TRN 32282.06 -0.54%
BET-XT 1364.01 -0.51%
BET-XT-TR 2798.19 -0.51%
BET-XT-TRN 2738.29 -0.51%
BETAeRO 1100.48 -0.11%
BETPlus 2364.53 -0.53%
RTL 35570.46 -0.47%

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel